Retezatul este unul dintre cei mai frumosi munti din Europa si, repet ceea ce am mai scris, nu datorita inaltimilor (muntii nostri nu ajung la 3000 - 4000 m), ci datorita varietatii traseelor si varietatii formelor de relief. In general oamenii sunt atrasi de varfuri, vor sa fie "pe varf", insa Retezatul ofera nu doar o multime de varfuri, ci si foarte multe vai, caldari si platouri, toate diferite si foarte frumoase.
Retezatul este muntele inimii mele, este primul munte pe care am urcat (pe la 11 ani, prin zapada, de la Nucsoara la fosta cabana Pietrele)). Am petrecut foarte mult timp colindandu-l, totdeauna am descoperit ceva nou, acel ceva ce da farmec unei drumetii montane.
Traseul urmat de mine a fost cel clasic, Nucsoara - Cab. Pietrele (aprox. 7 ore), Cab. Pietrele - zona lacurilor (aprox. 8 ore) si zona lacurilor - barajul Gura Apei (aprox. 9 ore).
Nu exista decat cuvinte de lauda pentru toate formele de relief, fie ele piscuri, lacuri etc., caci toate imi starnesc admiratia. Cu aceasta ocazie am dorit sa aduc un elogiu unei vai si mai ales paraului ce o strabate, Paraul Stanisoara; o apa pe langa care trecem cu totii grabiti, cu ocii la poteca, uitand sa ne bucuram nu doar de acest fir de apa, ci si de intreaga vale prin care curge, caci noi visam sa vedem crestele.
Am facut filmarile din mers, cu rucsacul in spate, ceea ce face ca unele cadre sa fie putin miscate si lumina sa nu fie cea mai potrivita, dar rezultatul e cel ce conteaza si e bun. Filmarile sunt full HD, va recomand sa le vedeti pe ecran mare.
Zona lacurilor Retezat 2019 - ultimul lac, Lia, pare acoperit de gheata
Si in Muntii Retezat, ca peste tot, patrund cocalarii montani, aia ce nu pot trai daca nu ajung pe munte sa-si lase gunoaiele acolo. Sunt pline potecile de gunoaie. Deschiderea (redeschiderea) drumului forestier(?) Gura Apei la Poiana Pelegii reprezinta o alta actiune impotriva muntelui si a turismului montan, cu atat mai mult cu cat acum masinile circula pe doua trasee turistice marcate. Circulatia masinilor pe trasee turistice e o nesimtire, dar si o fapta cu caracter penal. De ce trebuie sa ajunga masinile in inima Muntilor Retezat, la Poaina Pelegii? Aceasta-i intrebarea.
In opinia mea, fara smecherasii de la Salavamont Hunedoara muntele ar fi mai curat, mai linistit si mai protejat. Sa amintesc si ca Salvamont Hunedoara a modifica multe dintre traseele din Retezat, asa, dupa mintea lor, aia multa... Asa au intele ei sa-si justifice activitatea sau inactivitatea. Pentru actiunile lor ar merita un sut in cur si trimisi acasa.
Redeschiderea circulatiei publice la Poiana Pelegii este o alta mare magarie, atat fata de munte, cat si fata de montaniarzi.
Vf. Retezat
vazut dinspre Sud, din poteca ce leaga Judele de Barlea
Nu imi sta in obicei sa copiez articolele altora pe blogul meu, dar cateva fragmente merita.
La sectia 30 din Bucuresti a fost o retea de militieni proxeneti, in acel caz ce s-a intamplat?
Dramele Luizei și Alexandrei sunt efectul unui lanț de violuri nepedepsite, la care Poliția, magistrații și comunitatea din Caracal sunt complici, încă din 2012!
................
În același timp, nici școala nu le putea oferi protecție fetelor. O parte dintre părinții își așteptau fiicele în fața liceului din Caracal, de teamă să nu fie racolate, în timp ce unul dintre colegii de vârsta lor, Creţ Lupu Dănuţ, le chema afară să le convingă să se vadă cu șeful rețelei, ”și acesta îmi dădea 10 lei, uneori”. Unul dintre oamenii de bază ai clanului se numea Țeculescu, era pompier și făcea și pe taximetristul ”în timpul liber”. El transporta fetele pentru clienți.
Potrivit surselor judiciare, în unul dintre cele patru telefoane ale lui Gheorghe Dincă a fost găsit numărul unui polițist din Caracal, în condițiile în care victima Oana își amintește că doi polițiști protejau vechea rețea a abuzatorilor și erau clienți fideli. Când au întreținut relații sexuale cu ea într-o garsonieră, cei doi ofițeri erau în civil. Când s-au culcat însă cu altă adolescentă traficată, ei veniseră chiar în uniformă, spune Oana.
550 de raporturi sexuale cu clienţi aduși de soţii Bogdan, ”pentru care aceştia au încasat bani pentru serviciile sexuale prestate de mine aproximativ 110.000 de lei”, estimează S., una dintre fete, că ar fi avut.
..................
Noi, o parte dintre noi, natiunea romana, ne dorim o schimbare. Este vorba de o schimbare in bine. Trebuie sa ne punem serios intrebarea, Cine sa faca schimbarea?
Pana nu vom intelege ca primul si esentialul pas este schimbarea institutiilor sovietice, totul este degeaba.
Cand vor fi schimbate aceste institutii de tip sovietic ce functioneaza pe baza de organizatii de tip mafiot, cu prosti si incapabili dovediti, atunci si viata noastra se va schimba.
Daca nu schimbam aceste institutii, daca nu votam acei politicieni ce vor sa schimbe aceste institutii sovietice, degeaba tot protestam. Protestele au rolul lor, dar nu pot schimba o societate. Trebuie promovata o noua clasa politica, de dreapta, ce vrea si poate sa reformeze statul roman.
In
Iulie am vizitat cateva minunatii naturale ale Muntilor Apuseni: Ghetarul de la
Scarisoara, Ghetarul de la Vartop, Avenele din Lumea Pierduta, Poiana Ponor,
Avenul Bortig, Pestera Focul Viu, Cheile Galbenei. As fi facut mult mai multe
trasee, dar dupa sapte zile trebuia neaparat sa-mi refac stocul de mancare si
mai ales, sa-mi schimb hainele.
Ghetarul de la
Scarisoara
Nu
stiu de ce are aceasta denumire, poate de la scara ce duce la cavitatea in care
se afla ghetarul. Nu are nici o legatura cu localitatea din apropuere,
Scarisoara. Locatia cea mai apropiata e Garda Seaca. Prin urmare poate ar fi
corect sa se numeasca Ghetarul de la Garda.
Ghetarul
e de fapt un aven in care candva apa a ramas blocata si a inghetat. Prin faptul
ca e un aven, in opinia mea ar trebui ca sub ghetar sa existe o galerie,
infundata evident, ce comunica probabil cu o retea de galerii subterane, avand
in vedere ca in zona sunt mai multe avene.
Inainte
de ajunge la ghetar treceti printr-un loc numit Ghetari, un fel de balci hidos,
plin de dughene, cocioabe in care se vand fel si fel de produse, unele la fel
de dubioase. Acolo trrebuie sa descinda OPC ul, dar si ANAF ul.
Biletul la ghetar este 12 lei.
Ghetarul de la
Vartop
Nu
e nicun ghetar, ar trebui sa se numeasca Pestera de la Vartop sau “Ghetaria de
la Vartop”.
Pestera
este superba, cu mult mai frumoasa decat cea de la Pestera Muierii.
Intrarea
este imensa, prima sala cred ca are cam 50X50 metri. Din aceasta sala se
patrunde printr un spatiu ingust, blocat de o usa, in partea superioara a
pesterii. O bogatie de forme geomorfice.
In
comparatie cu Pestera Muierii am constatat mai multa grija fata de natura.
Pestera Muierii este expresia turismului facut pentru cocalari, banul sa iasa,
restul nu conteaza. Turismul practicat la Pestera Muierii e o bataie de joc
fata de acea pestera, fata de acele formatiuni naturale, dar si fata de
turisti. Asa cum am spus, daca ti-ai propus sa faci turism pentru cocalari,
pentru ei e perfect; singurul lor regret e ca nu se pot face gratare in pestera.
Repet, turismul practicat la Pestera Muierii e o bataie de joc la adresa
tututor. Acea pestera se distruge incet, dar ireversibil.
Biletul
este 15 lei, iar ghidul are casa de marcat pe acumulatori. Merita mentionat. Ghidul
este u tanar adolescent foarte deschis si profesionist.
Pestera Vartop
Pestera Vartop
Prin
Casa de Piatra se ajunge la Pestera Vartop si la pesterile Coiba Mare si Mica.
Sfatul meu e sa nu opriti in Casa de Piatra, cel mai bine e sa mai mergeti 600
m si aveti unde sa parcati masina, ceva mai incolo exista si loc de monatare a
corturilor si sunteti doar la doi pasi de toate pesterile.
Un
loc bun de campare este insa cam la 2 km de Casa de Piatra, unde exista un
izvor si o lunca faina, a Gardisoarei. Intrarea la Ghetarul Vartop este la 1 km
distanta fata de acest izvor, dar si fata de Casa de Piatra, macar aveti
liniste, nu va latra toata noaptea cainii. Filmarea va arata pestera de la capat spre iesire, se mai aburea lentila...
PADIS
Nu
stiu cum a fost candva Padis, dar acum e ceva ce pare marginea unei mahalale,
cu maghernite si sandramale. Cand am ajuns acolo instinctiv mi-am verificat
boxul, lama si spray-ul.
In
opinia mea, fiindca acolo e o sosea asfaltata ce vine de la Pietroasa, Padis ar
trebui sa fie altceva. Cu totul altceva. In nici un caz un fel de margine de
mahala.
Nu
stiu cum arata Satul de Vacanta Boga, sper sa fie macar acolo altceva. La Padis
si la Boga ar trebui sa se adune cei ce vor sa faca turism montan cu… masina,
aia destul de sarantoci ce nu-si permit sa mearga intr-o statiune montana, la
Sinaia, Poiana Brasov etc. Turism montan cu masina. Ce jalnic! Ce mentalitate
de cocalari!
GLAVOI
EXPERIENTA
TURISMULUI COCALARESC
Glavoi
este un dezastru. In inima muntilor, acolo unde ar trebui sa auzi doar muzica
naturii, unde ar trebui sa respiri doar aerul proaspat al muntilor, acolo e
adunarea cocalarilor montani.
SUTE DE MASINI LA GLAVOI
La
Glavoi am vazut peste 100 de masini. Intrebare foarte importanta: Cum au ajuns acolo? Au ajuns pe
drumurile forestiere ce exista – o multime – in zona.
Pe
intelesul tuturor explic, ca noi suntem o natiune de tampiti si pricepem greu
sau deloc, chiar si cu desene:
-
Muntii sunt o forma de relief mai putin accesibila fata de deal sau campie, de
aceea sunt mai putin circulati. Aceasta caracteristica, impreuna cu alte
caracteristici specifice muntilor, au facut ca unii oameni sa isi doreasca sa
mearga pe munte pentru a se bucura de natura, adica de aer curat, de liniste,
de sunetele naturii, de bogatia de privelisti ce le ofera muntele. Acesti
oameni se numesc montaniarzi, iar ei practica un anumit tip de turism, un
turism montan ce nu distruge natura, nu modifica natura, nu lasa urme in
natura.
-
De ce merg montaniarzii pe munte? (explic pe larg intrucat cred ca unii tot nu
au proceput): montaniarzii merg pe munte pentru ca vor sa petreaca un anumit timp
in mijlocul naturii, adica vor sa aiba parte de liniste, sa asculte doar
sunetele naturii, vor sa aiba parte de aer curat, vor sa admire peisajele
deosebite oferite de munte. Montaniarzii nu merg pe munte sa asculte manele, sa
respire gazele produse de masini, sa respire praful pe care aceste masini il
ridica, nu vor sa calce in gunoaile lasate de altii. Montaniarzii nu merg sa
“traga chefuri pe munte”.
-
In Romania, cu specific mioritic si dacic, a aparut o noua categorie sociala, cocalarul montan. Cocalarul montan nu
mai are destul spatiu in spatele blocului pentru gratar, bere si seminte, si
crede ca e “smecherie” sa mearga “la munte”. Aceasta specie, subspecie sau
oricum am numi-o, acest flagel al naturii prin consecinte, ajunge la munte. De ce ajunge cocalarul la munte? Pentru
ca sunt deschise numeroase drumuri pana in inima muntilor si, mai grav, inca se
mai deschid.
Cocalarul
montan nu isi permite sa mearga intr-o statiune la munte, daca vrea sa faca
turism cu masina. El nu-si permite Sinaia, nu-si permite Slanic Moldova, el
nu-si permite nici macar Satul de Vacanta Boga. El cauta si gaseste locatii
montane moca, in care poate sa ajunga cu masina (adica, cum sa merga el pe jos
cand si-a luat masina de 2000 de euro, nu?). Pentru ca poate sa ajunga cu
masina pe munte, cu masina poate transporta pe munte kilograme de produse ce
ulterior se transforma in kilograme de gunoaie. Impute aerul cu gaze si praf,
distruge muzica naturii cu zgomotul masinii, dar si cu zgomotul muzicii ce
trebuie ascultata tare, sa se auda de la un kilometru distanta.
-
Mentalitatea cocalarului montan. Cocalarul
montam e acel individ, sarac, ca marea majoritatea a romanilor, ce vrea sa
epateze. A iesit din moda sa faci gratar in spatele blocului. Acum e “misto” sa
faci gratar la munte. Daca nu ar exista rablele astea de masini aduse din
Germania, la 1500 – 2000 de euro, cocalarii astia nu ar pleca din spatele
blocurilor, dar uite ca isi permit masini la pret de rasnita de cafea si ajung
pe munte. Mai grav, unii dintre ei, chiar se cred cineva in rablele lor, mai
ales cand vad un montaniard mergand pe jos cu rucsacul in spate. L-am auzit pe
un rupt in cur din asta cum ii spunea copilului sau, referinduse la un turist
cu rucsacul in spate: “Asta e sarac, de aia merge pe jos, vezi, noi avem
masina”. In multe cazuri, rucsacul unui montaniard valoreaza mai multi bani
decat rablele acestor cocalari, dar nu acesta e subiectul.
-
Metoda simpla si urgenta de combatere a
cocalarilor montani: inchiderea drumurilor ce duc catre zonele muntoase cu
potential turistic. Mai in clar, exista deja in Romania sute de statiuni
montane, Predeal, Stana de Vale, Satul de Vacanta Boga si alte si alte statiuni,
toate asigurate cu sosele asfaltate. Cine vrea sa faca turism montan cu
masina poate sa mearga in oricare dintre aceste statiuni. Pentru a proteja
turismul facut pe jos, cu piciorul, pe traseele turistice special amenajate,
pentru a da o sansa si montaniarzilor sa se bucure de munte, drumurile
forestiere trebuie inchise circulatiei publice nu numai in Jud. Bihor, ci in
toata tara, cocalari sunt peste tot.
SCRISOARE DESCHISA
CATRE CONSILIILE JUDETENE SI
PREFECTURILE DIN JUDETELE BIHOR SI HUNEDOARA
Doze de bere (goale) sub Portal in Cetatile Ponorului - Apuseni. Cocalarii in actiune.
Au fost in stare sa urce cu doza pana in aven (Dolina 2) sa-si bea berea, dar sa-si duca dozele de bere goale inapoi nu sunt in stare. Pai ei "e smecheri", doar nu o sa care gunoiul cu ei. Gunoiul il strang sarakii.
Turism de cocalari montani. Cu masinile au venit pe traseu marcat pentru turism pedestru BANDA ROSIE (traseu principal), au lasat masinile unde nu au mai putut sa inainteze si au pornit spre Cetatile Ponorului pe jos, cam 1 km. Cocalarii astia produc toata mizeria din munti, caci patrund cu masina pana in inima muntilor.
INSTITUȚIA
PREFECTULUI – JUDEȚUL BIHOR
Parcul Traian,
nr. 5, Oradea
Email: registratura[at]prefecturabihor.ro
DOMNULE PREFECT
IOAN MIHAIU
INSTITUȚIA
PREFECTULUI – JUDEȚUL BIHOR
RECLAMATIE
cu privire la
protejarea naturii si protejarea turistilor din Muntii Apuseni, zona numita
“Glavoi – Pestera Cetatile Ponorului”.
- Situatia de fapt:
In Romania
exista doua posibilitati de a face turism: 1. Turism cu masina si 2. Turism
facut pe jos, adica drumetii cu rucsacul in spate.
Intre cele doua
forme de turism exista diferente fundamentale: turismul practicat cu masina
foloseste soselele (majoritatea dintre ele asfaltate), in timp ce turismul
facut pe jos, drumetiile se fac pe traseele turistice marcate special in
acest scop.
Traseele
turistice marcate special pentru drumetii sunt realizate de sute de ani, ele sunt
dstinate mersului pe jos, sunt semnalizate corespunzator prin marcaje specifice
si sunt cuprinse in toate hartile, nu doar din muntii Romaniei, ci din intreaga
lume. Aceste trasee turistice marcate pentru drumetii se afla in marea lor
majoritate in munti.
Drumetii sunt
acei oameni ce vor sa se bucure de frumusetea muntilor, de “muzica” naturii, de
aerul curat de munte, sunt cei ce urca pe munte cu piciorul, cu rucsacul in
spate si fac trasee turistice folosind hartile si marcajele existente.
Exista si
cetateni ce vor sa faca turism cu masina la munte. Pentru acestia au fost
construite statiuni inca de acum un secol, spre exemplu: Sinaia, Poiana Brasov.
In ultimele decenii au aparut sute de statiuni montane inclusiv in Jud. Bihor,
ca exemplu: Stana de Vale, Tinca. Au aparut insa si in zona Muntilor Apuseni
mici statiuni turistice: Sat de Vacanta Boga, Padis, Arieseni. Toate aceste
statiuni au o caracteristica comuna, sunt legate prin sosele asfaltate, destinate
turismului auto. Prin urmare, cei ce vor sa faca turism montan cu masina au
unde sa mearga, folosind drumurile publice.
- Faptele
reclamate
Patrunderea
automobilelor in zona montana Glavoi –
Cetatile Ponorului destinata turismului cu piciorul, pe traseele turistice
marcate. Acesti “turisti montani cu masina” patrund pe traseele turistice marcate
atat in teren, cat si pe toate hartile (traseu marcat cu BANDA ROSIE, ce
semnifica traseu principal).
In opinia mea
(nu cunosc prevederile legale), aceasta fapta reprezinta o contraventie. Nu
este admisibil sa se patrunda cu masinile pe traseele montane marcate special
pentru turismul pedestru.
Patrunderea cu
masini peste tot in munte are ca prim efect poluarea excesiva a acestuia, prin
faptul ca aceasta categorie de turisti cara kilograme de marfuri cu masinile pe
munte pe care apoi le lasa acolo sub forma de gunoi. Sa dau un exemplu general
valabil, daca urca pe munte 10 turisti si 3 dintre ei arunca doza goala de bere
in natura, vor ramane 3 doze ca gunoi. Pastrand proportiile, daca urca pe munte 100 de turisti, vor ramane in urma
lor 30 de doze, ca gunoi. Gunoiul se
multiplica. Pe acelasi rationament trebuie sa intelegem si efectul turistilor
ce patrund cu masinile pe munte, ei nu aduc o doza de bere in rucsac, ei aduc
kilograme de fel si fel de marfuri in portbagaj, ce raman pe munte sub forma de
gunoaie.
Am numarat la
Glavoi peste 100 de masini doar la un moment dat al zilei. Toate acele masini
au patruns dinspe Pietroasa, pe traseu turistic marcat.
Nu sunt
impotriva turismului practicat cu masina, sunt impotriva turismului practicat
cu masina pe traseele turistice de munte marcate pentru drumetii.
De ce sunt silit
eu, ca drumet cu rucsacul in spate, ca in loc sa ma bucur de linistea naturii
sa aud motoarele masinilor ce trec pe langa mine? De ce sunt obligate eu, ca
drumet cu rucsacul in spate, sa inhalez gaze de masini si praf, in loc de aerul
curat al muntilor? De ce trebuie eu, ca drumet, sa merg printre gunoaiele
altora, in loc sa ma bucur de frumusetea muntilor?
Toti cei ce vor
sa mearga la munte cu masina au unde sa mearga. Oare de ce nu merg in Satul de
Vacanta Boga? De ce nu merg la Padis (este sosea asfaltata pana acolo)? De ce
patrund in inima muntilor la Glavoi? Pentru ca li se permite. De ce li se
permite?
De mentionat si urmatoarele aspecte:
- cei ce au
localuri de alimenttie publica in zona (fel si fel de dughene) isi spala vasele
si alte obiecte in paraul Valea Cetatii;
- cei ce
campeaza acolo cate 7-10 zile isi spala vasele si obiectele in paraul Valea
Cetatii.
Acest parau
patrunde apoi in Pestera Cetatile Ponorului si impreuna cu alte ape, devine
raul Galbena.
Nu stiu cat de
legale sau ilegale sunt autorizatiile acelor dughene ce prepara si vand mancare
in Glavoi, dar in mod sigur nu au ce cauta in acel loc.
In concluzie,
Va rog sa luati masurile necesare pentru stoparea
patrunderii masinilor in zona Glavoi – Cetatile Ponorului.
Va rog sa luati
toate masurile ca in perimetrul delimitat la nord de soseaua asfaltata Boga –
Padis si la sud de soseaua Stei – Garda Seaca sa inteziceti circulatia publica
a masinilor.
Va rog sa aveti
in vedere inclusiv intrarea spre Cheile Galbenei si Pestera Cetatile Ponorului
prin Cobles.
Va multumesc pentru intelegere
Mihael
A. Duca
DESPRE TRASEELE
FACUTE
Pe
scurt, traseul urmat de mine a fost Garda Seaca, Ghetar Scarisoara, Casa de
Piatra, Lumea Pierduta, Padis (zona fostei cabane Padis), Glavoi, Cobles-Arieseni.
Cea
mai dificila sectiune a fost pentru mine cea de la Ghetarul Scarisoara la Casa
de Piatra, are trei portiuni de coborari relativ lungi si relative abrupte. La a treia coborare
mi-am dat seama ca voi face febra musculara, asa a si fost. A doua zi cine avea
febra? Eu.
Izbucul Tauzului
Casuta cu marcaj ;)
Avenul Bortig
In aven la Cetatile Ponorului
Izbucul Ponor
Cheile Galbenei
Izvor si loc de campat dupa Casa de Piatra, in valea Gardisoarei
Spre Padis sau poate spre Lumea Pierduta
Nu ratati podul peste Gardisoara daca mergeti spre Lumea Pierduta/ Padis pe cruce rosie
Unul dintre ponoarele din Poiana Ponor
Parcurgand
Cheile Galbenei am fost surpris de numarul mare de turisti. Grupuri mari,
adulti, tineri si copii, unii mai echipati, altii nu, dar in numar foarte mare.
Am sesizat existenta unei discrepante intre numarul celor cazati in Glavoi si
cei aflati pe traseul Galbenei, asa ca i-am intrebat de unde vin. Veneau din
Cobles, un satuc din Arieseni, unde e capat de sosea asfaltata. Din Cobles pana
la Galbena mai sunt doar 6 km, drum forestier. Cum de nu au ajuns cu masinile
pana in Cheile Galbenei, poate va intrebati. Pentru ca drumul forestier e
blocat de alunecari de pamant. Altfel, ar fi intrat cu masinile pana in Cheile
Galbenei, la un gratar, isi si spalau masinile in Galbena, ca doar se pune praful
pe 2000 de euro.
Ma
mir, zau, ca tovarasii din Consiliul Judetean Bihor si tovarasii din Prefectura
Bihor nu s-au gandit pana acum (dar mai e timp) sa faca o sosea asfaltata pana
la Izbucul Galbenei. De la drumul forestier existent, cu cel mult patru
serpentine se poate face o sosea pana la izbuc (prin Poiana Florilor). Acolo,
pentru cocalarii montani se poate amenaja o parcare la vreo 100 de masini, loc
chiar e berechet. Langa parcare se poate amenaja un loc pentru facut gratare,
iar chiar deasupra izbucului se poate amenaja un loc de pisat, sa faca cocalarii
concurs de pisat cu bolta direct in Galbena.
Cand
am plecat din Apuseni, am facut-o prin Cobles. Deasupra Coblesului, unde se
termina soseaua asfaltata, e o mare parcare, plina ochi de masini. Cred ca
constelatiile au facut o conjuratie, cand am ajuns eu acolo a sosit si un… un?
Ati ghicit? Hai ca nu va mai fierb, un BMW, masina traditionala a ghertoiului
roman. Se da individul jos din “lemozina”, isi ridica maieul peste foale, isi
scoate lantul de cupru suflat cu aur peste maieu, scoate plasa de rafie din
masina si ma intreaba:
-
Unde e Galbena? Primul impuls a fost sa-i pun o conditie, iti spun incotro e
Glabena daca ma lasi sa fac o poza cu tine, sa am si io o amintire din Apuseni,
“Omul si trogloditul”. Am renuntat de teama ca trebuie sa-i explic o juma’ de
zi ce e aia troglodit. Amabil ca totdeaua, i-am explicat ca mai trebuie sa
mearga 6 km pe jos. Montaniarzii mei, i s-a citit disperarea din suflet in
ochi. Informatia mea l-a bulversat rau, dar asa, periculos, l-a lovit la
radacina. Plin de empatie m-am apropiat de el, l-am batut usor pe umar si i-am
zis: - Trageti maieul peste foale, urca-te-n masina si pleaca-n mortii ma-tii
la tine la bloc, muntii nu-s pentru cocalari.
Traseele
sunt excelent marcate, semnele sunt dese si vizibile. Marcajul din zona Glavoi
– Focul Viu – Bortig - Cetatile Ponorului, in opinia mea, trebuie sa aiba o
noua conceptie.
