Ca Ponta conduce tara de la televizor e stiut. Ca totul este un spectacol prost pentru poporul USL-ist este clar.
Ca antrenorul nationalei Romaniei de fotbal este infractor este stiut. Ca Romania este intr-un dezastru ca si fotbalul este clar. Ponta, cate tari mai au ca antrenor al nationalei un infractor? Sau face si asta parte din cel mai cinstit guvern?
Unii oameni aduc ghinion. Pentru altii, evident.
Ghinion Iliescu si ghinion Ponta.
Nu pot sa uit ca in vizita sa recenta in SUA, Ponta nu s-a intalnit cu niciun roman din elita stiintifica si culturala din SUA, dar a facut spectacol jucand baschet.
Pai de ce nu a intrat ieri pe teren sa joace cu infractorul in echipa?
Ne-au batut grecii si la ei si la Bucuresti. Noroc cu Ponta.
miercuri, 20 noiembrie 2013
duminică, 17 noiembrie 2013
Manifestul meu de Dreapta (3) Sanatatea
Politica de
Dreapta si Sanatatea
(Manifestul meu
de Dreapta - 3)
Orice
stat are trei piloni de sprijin, de existenta: armata, educatia si sanatatea.
In
Romania neocomunista, in Romania celor 24 de ani de la inlaturarea gastii lui
Ceausescu in 1989, Sanatatea a ramas tributara sistemului creat si multiplicat
in timpul regimului sovietic-ceausit. Neocomunistii nu au avut niciun interes
dupa 1989 in reformarea Sanatatii; singurul obiectiv a fost si in acest caz
perpeturarea unui sistem care sa loveasca – incet, dar sigur – in vitalitatea
natiunii romane. Ca si in alte domenii vitale, o reforma profunda, reala si
transpusa in practica nu a avut loc din aceleasi trei motive:
1.
reaua intentie a politicienilor comunisti si neocomunisti dupa 1989;
2.
prostia acestor politicieni comunisti si neocomunisti;
3.
imensele interese finaciare ce izvorasc din miliardele de euro care circula in
domeniul Sanatatii, la stat.
Problema
presiunilor financiare se poate rezolva destul de repede si usor pe calea
Justitiei, prin asanarea coruptiei din sistemul sanatatii.
Pe
termen lung coruptia se rezolva prin functionarea Sanatii pe alte principii,
care minimizeaza acest flagel social, lasat noua mostenire de comunistii lui
Ceausescu si dus mai departe de neocomunistii lui Iliescu-Nastase-Ponta.
PRINCIPIILE
unei reforme in domeniul Sanatatii:
1.
Principiul dominatiei serviciilor
medicale private in raport cu cele “de stat”;
2.
Principiul ierarhizarii corecte a serviciilor medicale, crearea nivelurilor ierarhice in clasificarea spitalelor si a
serviciilor medicale;
3.
Principiul salarizarii dupa munca,
dupa calitatea si cantitatea muncii a personalului medical;
4.
Principiul platii asigurarii medicale in
functie de serviciile medicale dorite de pacient;
5.
Principiul raspunderii Casei Nationale
de Sanatate.
6.
Principiul minimizarii influentei guvernului/ministerului in functionarea
Sanatatii.
Eu
nu ezit sa repet ca sistemul actual de sanatate este un fel de lagar de
exterminare nationala. Partea agravanta este ca nici macar spaga nu mai e
suficienta pentru unii dintre medici, ci doar o anumita valoare a spagii. Daca
spaga e insuficienta, e ca si cum nu ai fi dat spaga deloc.
Cum vad eu
rezolvarea reformei Sanatatii pe baza principiilor enuntate
Prima
si cea mai importanta conditie este ca Dreapta sa poata impune si sustine
privatizarea masiva a sistemului de sanatate. Succesul privatizarii
stomatologilor este o garantie ca aceasta este calea, calea corecta. In lumea
civilizata – unde vrem si noi sa ajungem – majoritatea serviciilor sunt
particulare, private, nu sunt “de stat”.
Privatizarea
ofera si personalului medical sansa legala
de a castiga veniturile pe care le doreste, in functie de capacitate si dorinta
de a munci. Cand realitatea ne arata ca un medic obstretician castiga ca
spaga 3.000 de lei pe zi, trebuie sa
ne intrebam: ce salariu ar trebui si
ce salariu poate sa-i ofere statul pentru ca acest medic sa fie multumit? Pentru
ca acest medic sa nu mai pretinda spaga. Poate oferi statul roman salarii de
10.000 de euro pe luna? Daca da, nu e nicio problema. E foarte bine! Dar, din
nefericire, nu poate. Atunci, solutia corecta este privatizarea. Si fiecare
primeste in functie de munca sa acea valoare financiara posibila pentru Romania
acestor ani.
Legat
de multumirea medicilor din punct de vedere financiar se poate pune
intrebarea:”Acest sistem va fi pe placul lor?”. Fiind un sistem ce le permite
sa castige pe cale legala sume de bani cu mult mai mari decat in prezent, ar
trebui sa fie pe placul lor. E foarte adevarat ca “spaga” este metoda cea mai
rapida de imbogatire, dar nu putem tolera ca societate un sistem creat pentru
imbogatirea unei anumite categorii profesionale. Daca acceptam o asemenea
abordare inseamna ca acceptam in realitate disolutia statului democrat, bazat
pe legi si reguli ale civilizatiei. Pe linia acestui rationament putem da liber
la posesia de arme si cine trage mai repede si mai bine va supravietui si se va
imbogati. Sper ca nu asta ne dorim ca natiune.
O
reforma profund capitalista nu e posibila intrucat clasa politica nu isi
doreste asa ceva. De aceea eu vad – pentru aceasta perioda - solutia in care
Sanatatea este compusa din trei segmente:
1.
Segmentul de stat
2.
Segmentul public
3.
Segmentul privat.
1.Segmentului
de stat ii revine medicina de familie. Romania, ca stat civilizat, poate si
trebuie sa asigure asistenta medicala gratuita la nivelul medicinii de familie.
2.
Segmentul public este reprezentat de spitalele orasenesti, a caror functionare
o asigura primariile.
3.
Sgmentul privat este reprezentat de toate celelalte servicii medicale.
Solutia
pentru functionarea optima si fara o sifonare a banilor il reprezinta un mod
cat mai transparent de colectare si folosire a banilor. Situatia actuala, in
care toti banii se strang la guvern, iar guvernul face ce vrea cu ei, convine
guvernantilor, dar ruineaza Sanatatea si omoara pacientii.
Propunerea
mea este una relativ simplu de aplicat in practica, desi cred ca putin
acceptata de politicieni, caci se pierde o importanta sursa de comisioane.
Intrucat
avem deja o Casa Nationala de Sanatate, o reforma in organizarea circuitului
banilor este relativ usoara. Casa
Nationala de Sanatate colecteaza banii din asigurarile de sanatate.
Asigurarile de sanatate sunt niste pachete de servicii medicale elaborate de
CNS, care trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu un pachet numit “de baza” ce
cuprinde serviciile minime, ca referinta pentru alte pachete de servicii
medicale mai complete si complexe. CNS
vinde aceste pachete de servicii medicale prin intermediul firmelor de
asigurari “si punctum”.
Gestionarea
banilor
Din
ecuatia circulatiei banilor a fost scos guvernul si deci, o mare sursa de
sifonare a fost inlaturata.
In
mod evident, firmele de asigurari vor plati doar contravaloarea acelor servicii
medicale necesare si efectuate. Cum vor verifica firmele de asigurari bolnavii
prefacuti si medicii onerosi, e treaba lor (in Occident firmele de asigurari au
colaborari cu detectivi particulari, ca un exemplu).
Functionarea
sistemului de sanatate
Segmentul de
stat.
Medicina de familie poate functiona pe actualele baze. Ea este finantata din
bugetul de stat. Suntem un stat “de omenie” si civilizat, nu?
Segmentul public, adica toate
spitalele din orase/comune ce tin de primarie sunt finantate de primarii.
Fiecare oras/comuna, prin primar si consiliul local, poate decide daca va avea
sau nu spital, ce tip de spital (cu ce sectii etc.), cum va functiona etc.
Finantarea este exclusiv din bugetul local.
Segmentul privat este
reprezentat de medici, spitale, alte institutii ce functioaneaza in regim
privat si care asigura servicii medicale dupa standardele acceptate.
In
acest segment privat intra si SPITALELE REGIONALE. Ele sunt sub directa
conducere a CNS. Spitalul regional trebuie sa fie (ratiunea infiintarii lui) o
unitate complexa ce ofera servicii medicale complete. Cred ca ar fi posibila
infiintarea unui numar de cinci, poate sase spitale regionale. Aceste spitale
regionale trebuie sa fie dotate la cel mai inalt standard, ca utilitati. Din
punct de vedere al personalului medical, aceste unitati medicale vor avea
angajati medici privati, prin contracte individuale, pe durata determinata, cu
salarii negociate individual.
Ce
se intampla cu actualele spitale “judetene”, “de urgenta”, “universitare”? Se
transforma fie in spitale orasenesti, fie in parti componente ale spitalelor
regionale, acolo unde este posibil, fie se inchiriaza firmelor medicale private
ce asigura servicii medicale.
Sistemul medical
de urgenta
Sistemul
medical de urgenta trebuie sa fie coordonat de Inspectoratul National pentru
Situatii de Urgenta la nivelul intregii tari.
Salarizarea
medicilor
Cred
ca acest mod de organizare si functionare a Sanatatii ofera (pentru aceasta perioada) multe
modalitati si perspective de salarizare. Mi se pare simplu de observat ca cei
mai multi medici vor lucra in sistemul privat si un numar relativ mare, in
sistemul public (ce nu mai este “de stat”). In sistemul public primariile pot
angaja personal medical pe baza de negociere salariala individuala.
Fiecare
medic isi alege unde sa lucreze, ca privat individual, intr-o firma privata sau
intr-un spital public. Fiecare va castiga dupa calitatea si cantitatea muncii
sale.
Asigurarea
medicala se cumpara individual de fiecare cetatean ce locuieste pe
teritoriul Romaniei, dar nu este obligatorie. Vor fi cetateni dornici sa-si
plateasca fiecare interventie medicala, considerand ca nu au nevoie de
asigurare medicala. Fiecare cetatean isi alege ce pachet de servicii medicale
isi doreste (in functie si de costul acestora).
Asigurarile
medicale sunt valabile pentru sistemul privat si sistemul public de sanatate.
Vor
fi toti medicii multumiti? Evident ca nu. Nici in Occident nu sunt toti medicii
multumiti. Vor mai pleca medici in alte tari? Evident ca da. Important este ca
acest sistem propus creaza sansa dezvoltarii sistemului privat de sanatate si
elimina intr-o mare masura sifonarea banilor.
AVANTAJELE
SISTEMULUI PROPUS
1.
Scoate politicul din ecuatia serviciilor medicale, cu doua consecinte majore:
-
micsorarea coruptiei sistemului;
-
cresterea eficientei serviciilor medicale.
2.
Asigura finantarea directa a sistemului medical. Asigura finantare si
cheltuieli predictibile si transparente.
3.
Ofera o baza reala de salarizare a personalului medical.
4.
Ofera conditiile necesare pentru motivarea si sustinerea dezvoltarii sistemului
privat medical.
5.
Muta responsabilitatea statului, o responsabilitate difuza si corupta, spre
responsabilitatea concreta a CNS si spre medicina privata. Pilonul pe care se desfasoara activitatea medicala nu mai este statul,
ci asigurarea medicala.
DEZAVANTAJELE
SISTEMULUI PROPUS
In
raport cu sistemul medical actual, nu exista dezavantaje pentru pacienti.
Dezavantaje
sunt pentru unii politicieni (cei corupti) si pentru unii medici (cei spagari).
joi, 7 noiembrie 2013
Cand hotii fac legea, hotia triumfa
Romania neocomunista arata la fel de hidoasa ca Romania de pe vremea piticului
O tara in care hotia e la loc de cinste, iar hotii sunt oameni seriosi...
Dosarele care se prescriu în 2014 după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal
12. Pe rolul curţii de apel Târgu Mureş dosar nr. 2903/121/2007 (inculpat Selin Mihai Gabriel, Angheluţă Mihaela, Nicon Valentin, Gurău Marian , Pintilie Vasile- fapte. Falsificare de monede sau alte valori, înşelăciune, complicitate la înşelăciune)
13. Pe rolul Curţii de Apel Bacău dosar nr.10157/180/2008 în care se judecă recursul a 13 inculpaţi din care 12 sunt judecaţi pentru infracţiunea prevăzutăde art.18 indice 2 alin.1,2 din Legea nr.78/2000 şi pentru care există riscul de intervenire a prescripţiei.
14. Pe rolul tribunalului Bistriţa Năsăud dosar nr.3751/112/2006 dosar strămutat de pe rolul tribunalului Suceava, rechizitoriu trimis instanţei la data de 12.06.2006 de DNA - Serviciul teritorial Suceava , 9 inculpaţi trimişi în judecată pentru înşelăciune şi complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată prev de art.290 rap la art.17 lit.c din L 78/2000 cu 41, 42 Cp
15. Pe rolul tribunalului Braşov dosar 15144/197/2010 Botezatu Marylene, Mihai Florin, Manea Vasile , Marin Sorin, Stanciu liviu, Rusu Romeo, Damian Nicuşor Geototiu Dan , Spulber Ioan , 323 , art12 din L87/1994
16. Pe rolul Curţii de Apel Constanţa dosar nr.4/118/2009 inculpat Danner Horst Karl pentru art.215 alin,1,2,3,5 şi art.273 din legea nr.86/2006
17. Pe rolul judecătoriei Constanţa dosar 8406/212/2013 inc Holban Ion şi Micu Anca trimişi în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave prev de art.248 ref la art.248 indice 1 cp
18. Dosar nr.17247/215/2008 aflat pe rolul tribunalului dolj inc Forţan ion, Forţan Coleta , Hăulică Gabriel pt art.18 indice 2 alin.1, 2 din L 78/2000
19. Pe rolul Judecătoriei Galaţi dosar nr.24030/233/2012 pt art.8 alin.1 L 241/2005 ref la art.323 cp
20. Pe rolul tribunalului Vrancea dosar nr.7040/231/2006(se află pe rolul instanţei din 2005 fiind în prezent în al treilea ciclu procesual), inc. Bercea Gheorghe, Buză Constantin, Truş Emilia art 13 indice 2 L 78/2000 rap la art.17 lit.d din legea nr.78/2000 cu referire la art.248 si 248 indice 1 CP,
21. Pe rolul Tribunalului Galaţi, dosar nr.2900/121/2010 inc. Zalevschi vladimir, Stanciu Gheorghe art.9 lit.b l 241/2005
22. Pe rolul 6190/99/2007 cu steluţă aflat pe rolul Curţii de Apel Iaşi 14 inc trimişi în judecată înşelăciune dare de mită, complicitate la înşelăciune , inc: Sveica Maricica Emilia, Strugariu mihai, Trifan Vasile Tîrpan Dragoş Radu, Bălan Cîrlan liviu Daniel, Tipurlea Dumitru, Caciuc Viorica Carmenica
http://www.gandul.info/stiri/lista-cauzelor-de-coruptie-care-se-prescriu-in-2014-pe-noul-cod-penal-miron-mitrea-mihai-necolaiciuc-si-marko-attila-scapa-de-dosare-11639164
O tara in care hotia e la loc de cinste, iar hotii sunt oameni seriosi...
Dosarele care se prescriu în 2014 după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal
1. Mitrea Miron dosarul 5140/1/2013 Deputatul PSD
Miron Mitrea a fost retrimis în judecată de procurorii anticorupţie, în
legătură cu lucrări în valoare de peste nouă miliarde lei vechi făcute
la casa mamei sale, primul termen al procesului care se va judeca la
instanţa supremă fiind stabilit pentru 15 noiembrie. Dosarul lui Mitrea a
fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în 25
octombrie şi a primit termen data de 4 martie 2014. Ulterior, la cererea
Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), primul termen al procesului a
fost devansat pentru 15 noiembrie 2013.
2. Negru Adrian - 28104/299/2006*DNA l-a trimis în judecată pe Negru Adrian în 2006 pentru fraudarea unor fonduri europene.
3. Toma Paul - 3660/98/2011 A fost trimis în judecată
pentru complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe
deosebit de grave. Acest dosar priveşte fraudarea Băncii Internaţionale a
Religiilor.
4. Tănase Adrian ş.a. - 46843/3/2012 Procurorii
anticorupţie l-au trimis din nou în judecată pe Omar Chama, liderul unei
grupări de arabi, implicat în tranferarea ilegală din România a 65 de
milioane de dolari şi care a fost eliberat din arest în 2004, în
perioada în care autorităţile negociau eliberarea jurnaliştilor români
din Irak . În acelaşi dosar mai sunt inculpaţi iordanianul Mahmoud
Abdelfattah Salman Abu Tahoun, pentru asociere în vederea săvârşirii de
infracţiuni şi complicitate la tentativa de înşelăciune cu consecinţe
deosebit de grave, în formă continuată, Adrian Tănase - administrator la
SC CA-SI EXPEDITION SRL, SC YKEA SERV SRL, pentru asociere în vederea
săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave,
în formă continuată, complicitate la spălare de bani, Ion garbaciuc -
administrator SC YKEA SERV SRL, pentru asociere pentru săvârşirea de
infracţiuni, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă
continuată şi spălare de bani
5. Marko Atilla - 13020/200/2011 Fostul secretar de
stat Marko Attila, acuzat de abuz în serviciu contra interesului public
pentru restituirea Colegiului "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe, a fost
condamnat la trei ani de închisoare cu executare de Judecătoria Buzău,
decizia instanţei nefiind definitivă. Apelul în acest dosar a fost
declarat la Curtea de Apel Ploieşti. După ce au judecat patru termene şi
au ţinut dosarul la instanţă patru luni, din octombrie 2012 până în
ianuarie 2013, judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti au constat că,
de fapt, nu ei trebuie să judece dosarul în recurs.
6. Vlăsceanu Ion ş.a - 14605/3/2008 În acest dosar au
fost trimişi în judecată 18 ofiţeri MApN acuzaţi de luare de mită.
Aceştia făceau afaceri ilegale cu produse petroliere. Comandantul
unitatii din Oradea locotenent-colonel Ion Vlasceanu este acuzat ca ar
fi pretins de la un alt inculpat, Valentin Muntean, administrator al SC
EXACT CONSTRUCT, 1,5 la suta din 61.637.376.092 lei, reprezentand
valoarea contractului de achizitionare a 5.778 tone combustibil CLU si
110 tone combustibil tip M.
7. Beraru Sorin ş.a. - 72303/3/2011 Omul de afaceri
Sorin Shmuel Beraru a fost deferit justiţiei de procurorii anticorupţie
într-un dosar privind fraudarea societăţii CICO SA cu 3,65 milioane de
dolari, în urma vânzării către SIF Muntenia a pachetului majoritar de
acţiuni (70 la sută) deţinut de FPS la societate.Sorin Beraru este cel care a încercat a mitui cu 1,5 milioane de dolari un procuror, care investiga afacerea CICO.
8. Necolaiciuc Mihai – 10521/299/2008 Pe 24 iunie 2008
procurorii l-au trimis în judecată pe Mihai Necolaiciuc pentru trei
infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
calificată şi continuată şi utilizarea subvenţiilor în alte scopuri
decât cele pentru care au fost acordate. Alături de el sunt judecaţi
Mihail Gabriel Misir şi Viorica Olăeru.
9. Abur Ştefăniţă ş.a - 34166/3/2012
10. Deac Ileana Adriana ş.a. -7330/2/2007* În perioada
13 decembrie 2002 – 31 ianuarie 2003, inculpaţii Baciu Remus Virgil şi
Druţă Daiana – Elena, în calitate de preşedinte, respectiv membru al
Comisiei de licitaţie naţională organizate de Ministerul Sănătăţii şi
Familiei în anul 2002 pentru achiziţionarea de produse contraceptive, au
înlesnit, cu încălcarea normelor legale, atribuirea către S.C.
Vodimedicor S.R.L. Tg. Jiu a unui contract de achiziţie publică în
valoare totală de 747.723,96 RON (223.000 USD), având ca obiect
achiziţia a 16.200 de sterilete tip Cooper T 380 A.
Alte dosare care vor fi atinse de termenul de prescripţie
11. Pe rolul judecătoriei Târgu Mureş dosar 7995/320/2010 (inculpat
Cîrcu Ioan pt fals intelectual şi uz de fals în scopul de a ascunde
infrac de abuz în serviciu )12. Pe rolul curţii de apel Târgu Mureş dosar nr. 2903/121/2007 (inculpat Selin Mihai Gabriel, Angheluţă Mihaela, Nicon Valentin, Gurău Marian , Pintilie Vasile- fapte. Falsificare de monede sau alte valori, înşelăciune, complicitate la înşelăciune)
13. Pe rolul Curţii de Apel Bacău dosar nr.10157/180/2008 în care se judecă recursul a 13 inculpaţi din care 12 sunt judecaţi pentru infracţiunea prevăzutăde art.18 indice 2 alin.1,2 din Legea nr.78/2000 şi pentru care există riscul de intervenire a prescripţiei.
14. Pe rolul tribunalului Bistriţa Năsăud dosar nr.3751/112/2006 dosar strămutat de pe rolul tribunalului Suceava, rechizitoriu trimis instanţei la data de 12.06.2006 de DNA - Serviciul teritorial Suceava , 9 inculpaţi trimişi în judecată pentru înşelăciune şi complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată prev de art.290 rap la art.17 lit.c din L 78/2000 cu 41, 42 Cp
15. Pe rolul tribunalului Braşov dosar 15144/197/2010 Botezatu Marylene, Mihai Florin, Manea Vasile , Marin Sorin, Stanciu liviu, Rusu Romeo, Damian Nicuşor Geototiu Dan , Spulber Ioan , 323 , art12 din L87/1994
16. Pe rolul Curţii de Apel Constanţa dosar nr.4/118/2009 inculpat Danner Horst Karl pentru art.215 alin,1,2,3,5 şi art.273 din legea nr.86/2006
17. Pe rolul judecătoriei Constanţa dosar 8406/212/2013 inc Holban Ion şi Micu Anca trimişi în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave prev de art.248 ref la art.248 indice 1 cp
18. Dosar nr.17247/215/2008 aflat pe rolul tribunalului dolj inc Forţan ion, Forţan Coleta , Hăulică Gabriel pt art.18 indice 2 alin.1, 2 din L 78/2000
19. Pe rolul Judecătoriei Galaţi dosar nr.24030/233/2012 pt art.8 alin.1 L 241/2005 ref la art.323 cp
20. Pe rolul tribunalului Vrancea dosar nr.7040/231/2006(se află pe rolul instanţei din 2005 fiind în prezent în al treilea ciclu procesual), inc. Bercea Gheorghe, Buză Constantin, Truş Emilia art 13 indice 2 L 78/2000 rap la art.17 lit.d din legea nr.78/2000 cu referire la art.248 si 248 indice 1 CP,
21. Pe rolul Tribunalului Galaţi, dosar nr.2900/121/2010 inc. Zalevschi vladimir, Stanciu Gheorghe art.9 lit.b l 241/2005
22. Pe rolul 6190/99/2007 cu steluţă aflat pe rolul Curţii de Apel Iaşi 14 inc trimişi în judecată înşelăciune dare de mită, complicitate la înşelăciune , inc: Sveica Maricica Emilia, Strugariu mihai, Trifan Vasile Tîrpan Dragoş Radu, Bălan Cîrlan liviu Daniel, Tipurlea Dumitru, Caciuc Viorica Carmenica
http://www.gandul.info/stiri/lista-cauzelor-de-coruptie-care-se-prescriu-in-2014-pe-noul-cod-penal-miron-mitrea-mihai-necolaiciuc-si-marko-attila-scapa-de-dosare-11639164
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
EP. 16 Justitia si gasca cacatilor de la liceul Traian Lalescu
In episodul 16 public raspunsul la intampinarea facuta de una dintre sefele de gasca de la liceul teoretic Traian Lalescu Hunedoara, fosta...
-
Pentru copiii mici si mari, pentru parinti si bunici, public aici o povestire ce se numeste "Povestea puiului de caprioara" Acea...
-
Liceul Teoretic Traian Lalescu – un wc stalinist Acest liceu este o rusine a invatamantului, a societatii, este un exemplu de st...
-
In saptamana 21 -27 Martie 2016 este brigada de control la institutia cacatilor. Ma mir cum inspectorilor de la ISJ Hunedoara nu le e sila s...