Adevărul despre formarea poporului român
Dec. 2016
Falsificarea
istoriei de către comuniștii români, dar și directivele bolșevice ale
Cominternului au avut ca principală
consecință formarea unei imagini greșite
asupra formării poporului român, dar și a popoarelor învecinte. Această cunoaștere greșită a istoriei a avut ca
o importantă consecință menținerea unei relații tensionate între poporul român
și poporul maghiar.
Formarea
poporului român a început odată cu transformarea unei parți din Dacia în
provincie romană. Formarea poporului român (procesul) își are originea în
mixtura dintre coloniștii Imperiului Roman și populația autohtonă, daci, dar și
alte triburi ce existau la nord de Dunăre, în
zona carpatică. În sens restrâns, putem spune că originea poporului român
își are originea în provincia romană Dacia. Noi, românii, suntem - prin urmare
- un popor apărut ca rezultat a colonizării unui teritoriu, respectiv zona
carpatică; cu alte cuvinte putem spune că suntem un popor romanic. Caracteristica definitorie este aceea a limbajului,
respectiv limba folosită în Imperiul Roman (latina, prin tradiție).
POPOARELE
ROMANICE
Formarea popoarelor romanice (nu român)
Peste tot unde
Imperiul Roman s-a dezvoltat sau a colonizat au fost create condițiile formării
unor popoare romanice, prin
asimilarea limbii și a culturii materiale și spirituale specifice Imperiului
Roman. În actuala Franță, spre exemplu, din triburile gale, sub stapânirea
romană, a început procesul formării unui popor romanic. Dacă nu ar fi existat
invazia triburilor france, în actuala Franță ar fi trăit tot un popor romanic,
care ar fi fost foarte asemănător cu poporul nostru, dar și cu toate celelalte
popoare aflate sub influența Imperiului Roman.
Popoare romanice
s-au format peste tot unde s-a întins stapânirea Imperiului Roman.
La sud de
Dunăre, în actuala Bulgarie, triburile moesilor, sub stăpânire romană, evoluau
tot spre un popor romanic. Invazia triburilor bulgare a făcut ca acest popor romanic în devenire să capete o
altă dezvoltare, sub influeța bulgarilor, evoluând spre un nou popor, poporul bulgar. Invazia masivă slavă a
făcut ca și acest popor în devenire, poporul bulgar, să își modifice evoluția,
devenind un popor slavic. Chiar dacă
Bulgaria actuală își păstrează numele de la triburile bulgarilor, poporul este
unul slav.
Procesul
întâlnit în cazul Bulgariei este similar cu cel al formării și celorlate
popoare aflate sub influența Imperiului Roman, spre exemplu, sârbii, croații. Dacă
sârbii și croații nu sunt acum niște popoare romanice, aceasta se datorează
invaziei triburilor slave (sec. VI), ele fiind popoare slave.
POPORUL ROMÂN –
argumentul necesar și suficient
Poporul român
s-a format ca urmare a procesului de romanizare la nord de Dunăre, având ca specificitate
triburile din zona carpatică. Științific este mai corect să vorbim de zona carpatică decât strict de fosta
provincie Dacia (romanizare s-a produs și în Muntenia, dar și Banat etc.).
Știm că formarea
poporului român se datorează romanizării întrucât limba română este evoluată
din limba Imperiului Roman. Acest argument este argumentul necesar și suficient.
De ce poporul român nu este un popor slav?
Dacă privim
harta Europei observăm că în România există un popor romanic în timp ce în
jurul României există doar popoare slave (cu excepția Maghiariei, țara
maghiarilor, numită de noi – nu tocmai corect - Ungaria). Observăm că bulgarii
sunt slavi, sârbii sunt slavi, ucrainienii sunt slavi, slovacii sunt slavi.
Europa Centrală și de Est este slavă.
Slavii (despre
ei am scris în Note de lectură la O
istorie a poporului român chiar pe acest blog) sunt o populație europeană,
originară de undeva din zona actuală a Poloniei. Ei au existat în Europa
înainte de invazia avarilor. Odată cu invazia avarilor, în alianță cu aceștia,
slavii pătrund în aproape toată Europa, inclusiv la sud de Dunăre. Expansiunea
slavilor în zona centrală și sudică a Europei a determinat apariția unor noi
popoare slave.
Slavii, fiind
păstori, ca toate triburile migratoare, au căutat să se stabilească acolo unde
au găsit pășuni nu doar întinse, ci si sigure din punct de vedere militar, în
sensul de a asigura apărarea tribului de inamicii din jur. Slavii, ca toate
triburile migratoare, preferau spațiile cât mai deschise, evitând zonele
muntoase și zonele împădurite, unde puteau fi atacați prin surprindere. Prin
urmare, zonele împădurite și muntoase au fost mai puțin străbătute de
migratori. Influența tuturor populațiilor migratoare a fost mai puternică în
zonele de câmpie și mult redusă sau inexistentă în zonele împădurite sau muntoase.
Ca urmare a
reliefului din zona carpatică, putem spune că Transilvania a reprezentat un
teritoriu mai puțin circulat de populațiile migratoare, prin urmare mai puțin
populat sau deloc populat de slavi. Aici s-a păstrat moștenirea romanică. Aici
s-a păstrat limba romanică și aici a evoluat aceasta în limba română de azi. Dacă
slavii ar fi pătruns în Transilvania în număr mare, noi am fi adoptat limba
slavă și am fi devenit un popor slav, ca toate popoarele din jur. Transilvania
reprezintă, din acest punct de vedere, cetatea naturală în care s-a format și
s-a dezvoltat limba și poporul român.
Vlahii, valahii
Termenul de vlah
(sau valah) desemna la începutul Evului Mediu toate populațiile ce vorbeau
limba Imperiului Roman. Prin urmare, era plină Europa de vlahi. Este timpul să
remarcăm că vlah nu înseamnă român.
Vlahii erau toate acele populații romanizate, românii reprezintă poporul format
în zona carpatică (e adevărat că prin
origine, fiind tot populație romanizată, putem să spunem că și noi suntem
vlahi, dar fiecare popor are propriile sale caracteristici. Noi suntem vlahii
ce am evoluat spre români, în timp ce vlahii din jur au evoluat ca popoare
slave).
Încheirea formării poporului român
Formarea
poporului român, ca popor romanic, a început odată cu cucerirea zonei carpatice
de către romani.
Formarea
poporului român și a limbii române a continuat secole la rând în zona carpatică
până la invazia slavilor. Odată cu această invazie și formarea popoarelor slave
putem spune că formarea poporului român s-a încheiat. În secolul VI avem
certitudinea că poporul român și limba română erau deja formate. Este foarte
probabil ca acest proces să se fi incheiat chiar mai inainte, dar nu avem
certitudini în acest sens. Secolul VI reprezintă o certitudine întrucât în
jurul zonei carpatice în acest secol încep să se formeze popoarele slave. Slavii, formarea popoarelor slave,
reprezintă mărturia istorică de neclintit ce demonstrează că în zona carpatică
a trăit și trăiește și acum un popor de tip romanic.
De ce maghiarii nu sunt slavi?
Ugorii (ungurii)
au pătruns în zona Europei Centrale în secolul X. La acel moment slavii erau de
circa patru secole asezați în Europa Centrală, Europa Sudică și de Est, formând
- în amestec cu populațiile băștinașe - noile popoare slave. Remarcăm că la
momentul invaziei ugorilor în Europa Centrală, popoarele slave erau deja
formate, spre exemplu sârbii, croații, slovacii, cehii.
Ugorii,
așezându-se în Panonia când slavizarea se încheiase deja, într-o zonă pe care
au cucerit-o și pe care au stăpânit-o, au reușit să-și impună supremația,
evitând astfel slavizarea. Tribul maghiarilor impunându-se în cadrul populației
ugorilor, și-a impus limba și în acest context al luptei pentru supremație în
cadrul acestei populații (a ugorilor),
dar și a luptelor cu popoarele din zona centrală a Europei, maghiarii au reușit
să-și păstreze identitatea. Dacă îi comparăm pe maghiari cu bulgarii, putem
spune că maghiarii au fost norocoși.
Întrebare: Merită să ne mândrim cu ORIGINEA romană?
Răspunsul nu poate fi decât unul, DA! Chiar dacă, așa cum ne-a caracterizat
Eminescu (pe unii), suntem niște răi și
niște fameni, noi suntem urmașii
Romei.
Un fragment din
Scrisoarea a III-a
Spuma
asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
Să ajung-a fi
stăpână şi pe ţară şi pe noi!
Tot ce-n ţările
vecine e smintit şi stârpitură,
Tot ce-i însemnat
cu pata putrejunii de natură,
Tot ce e perfid
şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră
aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi
flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura
strâmbă sunt stăpânii astei naţii!
Voi sunteţi
urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!
I-e ruşine
omenirii să vă zică vouă oameni!
Şi această
ciumă-n lume şi aceste creaturi
Nici ruşine n-au
să ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului
nostru spre-a o face de ocară,
Îndrăznesc ca să
rostească pân' şi numele tău... ţară!
Imperiul Roman la apogeu