FIINTA UMANA a aparut pentru a alerga
Oare de ce noi, oamenii, aratam asa, bipezi, cu
picioare lungi si fara blana?
Rspunsul simplu
si totodata corect este pentru ca noi, ca specie, am aparut datorita alergarii.
Alergarea ne-a format, transformandu-ne din primate in oameni; datorita
alergarii a aparut “Homo erectus”, stramosul nostru, acum aproximativ 1,8
milioane de ani.
Dar oare cat de buni alergatori suntem?
Suntem destul de
buni alergatori. Daca privim mai atent situatia in regnul animal, vom constata
ca suntem chiar foarte buni. Iar in unele situatii, suntem chiar cei mai buni
alergatori de pe planeta.
Viteza maxima pe
care o poate atinge un om in zilele noastre este de 44.72 km/h, record stabilit de Usein Bolt (pe distanta
de 100 m cu timpul de 9.58 sec).
Mai rapide decat noi sunt 19 mamifere, cel mai rapid fiind ghepardul, cu viteza sa incredibila de aprox. 120 km/h. Animale au un mare avantaj in alergarea de viteza fata de specia noastra, ele alearga folosindu-se de patru picioare, in timp ce noi, oamenii, ne folosim doar de doua. Dar chiar si in aceste conditii, suntem niste alergatori buni. Dar animalele au si un mare dezavantaj, pot alerga foarte repede pe distante extrem de scurte.
Usein Bolt record mondial la 100 m.
Ceea ce ne face
foarte buni in randul animalelor este rezistenta in alergare. Avem cea mai mare
capacitate de a alerga dintre toate mamiferele. Omul poate alerga distante
foarte lungi (cu o viteza mai mica). Cat de lungi pot fi distantele pe care le putem alerga? Incredibil de mari.
Chiar in zilele
noastre exista numeroase competitii sportive pe distante foarte mari, de exemplu,
alergarea pe distanta de 246 km, "Spartathlon". Aceasta alergare are loc in Grecia, este o
alergare de tip continuu (non-stop) si se desfasoara intre orasele Atena si
Sparta. Incredibil, nu? Dar nu aceasta e cea mai mare distanta pe care oamenii
o alearga, Deutschlandlauf (Alergarea
Germaniei) este o alergare pe distanta de 1200 km (in intreaga lume sunt sute
de competitii de alergare pe distante mai mari de 100 km). Prin urmare, celebra
proba de Atletism, Maratonul, cu cei 42,195 km este o alergare… scurta. Recordul la cei 246 km este de 20 ore si 25
minute.
http://youtu.be/7qgtouq8l_0
Dar cum este
posibil ca noi sa alergam atat de mult? Pentru ca noi ne-am nascut pentru a
alerga.
In ultimii
cativa ani foarte multe descoperiri au permis aparitia unor noi teorii, dar si reconsiderari
a unor teorii mai vechi despre istoria speciei noastre.
Intr-un material
publicat de Dennis Bramble, profesor de
biologie la University of Utah si Daniel E. Lieberman de la Harvard University,
in revista Nature (432,
345-352, 18 November, 2004), sunt aduse argumente in favoarea teoriei ce
sustine ca alergarea este cea care ne-a creat caracteristicile de oameni.
Noi am evoluat
din primate, dar am evoluat pentru a alerga, nu pentru a merge. Noi nu suntem
nascuti pentru a merge, ci pentru a alerga. Nu am coborat din copaci, ca
specie, pentru ca ne plictiseam printre ramuri, am coborat pentru a vana. Vanatoarea
a fost scopul, alergarea a fost mijlocul.
Stramosii nostri
se hraneau predominat cu carne, maduva din oase si creier. Rezulta ca suntem o
specie predominant carnivora. Necesitatea de a ne asigura carnea ca hrana ne-a
determinat sa vanam. Problema tinea de modul de a ucide, homo erectus neavand
arme, cel mai probabil uciderea animalelor se facea cu mainile goale. Dar cum
puteam ucide niste animale care fie puteau sa ne atace la randul lor, fie
puteau fugi de noi? Vanam in grupuri mari, pentru intimidare, si fugaream
animalele pana la epuizare, pentru a le ucide.
Animalele pot
fugi cu viteze mai mari decat cele ale speciei noastre doar distante scurte,
dupa care au nevoie de pauza. Omul chiar daca fuge ceva mai incet ajunge din
urma orice animal. Animalul nu are timp sa se refaca in intregime si trebuie sa
fuga de oameni din nou. Acest stereotip se repeta pana cand animalul cadea
sleit la pamant si putea fi sfasiat si devorat. Dar cum de noi, incepand de la
homo erectus putem alerga distante atat de mari? Datorita adaptarii la alergare.
“Homo erectus” si, ulterior, “Homo habilis” au prezentat primele adaptari
pentru alergare. Homo erectus are tendonul lui Ahile lung, ceea ce il
deosebeste fundamental de “Australopitechus”. La Homo habilis a aparut bolta plantara
longitudinala. Picioarele lungi si muschiul gluteus (gluteus maximus, folosit aproape exclusiv in
alergare) sunt modificari morfofunctionale datorate alergarii. Una dintre
principalele adaptari a fost transpiratia. Noi transpiram si astfel putem sa ne
reglam temperatura corporala. Capacitatea de rezistenta tine de reglarea
temperaturii corporale. Tot de aceea am renuntat si la blana. Tot de aceea
suntem bipezi si avem un schelet si o musculatura ce ne dau infatisarea pe care
o cunoastem azi. Totul datorita alergarii.
In zilele
noastre exista inca un trib in sudul Africii (San Bushmen) ce vaneza folosind
aceasta metoda, a alergarii animalelor pana la epuizare.
Dar de unde ne
vine viteza de alergare? Tot din necesitatea de a ne asigura carne. Cand
animale carnivore omorau un alt animal, vulturii ce incepeau sa se roteasca
deasupra acelui loc indicau oamenilor ca acolo exista carne. Cu cat ajungeau
mai repede, cu atat exista sansa sa mai gaseasca ceva de mancat.
Alergand, noi ne
dovedim esenta umana.
Alearga! Fii uman!
