Oare cati isi mai amintesc ca in Romania a existat o fabrica de automobile 4X4, ARO. la Campulung Muscel?
Dar cati isi mai amintesc de privatizarea acestei fabrici?
Fabrica ARO a fost vanduta cu 150.000 dolari SUA, adica pretul la acea vreme a doua apartamente. Cine era prim-ministru? Viitorul puscarias Adrian Nastase.
Cumparatorul, adica "investitorul strategic" (sintagma atat de draga distrugatorilor de tara), a fost si este un terchea-berchea, dar cu relatii. A vandut sectia de matrite de la ARO cu 2,7 milioane de dolari SUA. Cat e profitul? E adevarat, profitul l-a impartit cu cine trebuia.
Ce ne arata si acest caz? Ca ciuma rosie a nenorocit si nenoroceste Romania. De ALRO Slatina isi mai aminteste cineva? O alta mega teapa.
Comisia senatoriala de ancheta a privatizarii societatii ARO Campulung a ajuns la concluzia ca achizitia companiei de catre firma americana Cross Lander Inc s-a facut in defavoarea statului roman. Dupa privatizare, datoriile ARO s-au dublat iar multe dintre active au fost vandute la preturi subevaluate.
Conform raportului parlamentarilor, „patrimoniul ARO S.A., de peste 50 de milioane USD, s-a vandut cu un pret total de doar 150.230 USD iar firma Cross Lander, „abuzand si de ambiguitatea contractului”, a vandut, ulterior, la randul sau, fabrica de scule si matrite a ARO pentru suma de 2,7 milioane de dolari.
O perioadă grea pentru uzina musceleană s-a înregistrat între anii 2002-2004. A fost acea perioadă înainte de privatizare şi imediat după privatizarea dubioasă. În timp, au ieşit la iveală motivele pentru care uzina s-a prăbuşit şi de ce muscelenii au rămas fără locuri de muncă, iar astăzi îşi strigă frustrarea printre dinţi. Au distrus uzina cu toţii, de la cel mai neînsemnat muncitor, care niciodată nu ieşea pe poarta fabricii fără să fure ceva, măcar un şurub, şi până la cel mai de sus director, care încheia cele mai întortocheate contracte, care se dovedeau a fi ţepe, atât local, dar şi internaţional. De exemplu, de la “tunuri” cu gălăţenii, până la fraude însemnate cu americanii. Toate au dus la decăderea colosului ARO muscelean.
Un raport incendiar scos la iveală în anul 2003 avea evidenţiat jaful de proporţii de la Uzina ARO. Un document, în care erau prezentate firmele şi modul în care uzina din Muscel a fost prejudiciată în decursul anului 2002, cu zeci de miliarde de lei, prin diverse inginerii financiare, la care catastrofalul director general Aurel Dordea a închis, pur şi simplu, ochii, dacă n-a fost complice de-a dreptul… Acesta a derulat afaceri nerentabile, înaintate cu girul conducerii de la Uzina ARO. Mai întâi, afacerea urât mirositoare, prin care ARO a achiziţionat de la S.C. Internaţional Lazăr Campany S.R.L. Piteşti scule în valoare de 8 miliarde de lei şi care depăşeau cu mult necesarul uzinei la acel moment, dovadă că, ulterior, au fost revândute în compensare la diferite firme. Practic, Lazăr Internaţional n-a jucat decât rolul de intermediar, care a mutat piesele din curtea societăţii Râşnov în ograda ARO, în schimbul unui adaos destul de gras. Nu mai vorbim de faptul că o parte din burghiele aduse de firma din Piteşti era destinată pentru prelucrarea lemnului, ca şi cum ARO ar fi produs mobilă, nu maşini. A doua afacere a echipei Dordea a vizat achiziţionarea unor vaccinuri în valoare de aproximativ un miliard de lei, fără ca această comandă să fie discutată în prealabil cu muncitorii şi sindicatele de la ARO. Acum, vă prezentăm detaliat alte două “tunuri” date pe “spinarea” Uzinei ARO în decursul anului 2002.http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/istoria-aro/5729-tunurile-de-la-aro-inainte-si-dupa-privatizare.html
Parca am fost putini si prosti. Si ce multi am ramas!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu