Munții... Spații
aproape neatinse ale naturii, ultimele refugii în fața agresivității umane împotriva
planetei.
Totuși, munții
nu au scăpat netinși de pornirea distructivă, comercială și mistică a acestei
specii sinucigașe numită oameni.
Dacă construirea
unui hotel sau a unei șosele pe munte poate avea o oarecare argumentare, plantarea de cruci
pe vârfurile munților e doar o altă dovadă de înapoiere.
Eu, ca turist,
nu urc pe vârful unui munte pentru a vedea cruci.
În timp ce prin
alte părți ale lumii, mai civilizate, vârfurile munților sunt amenajate pentru
a fi cât mai informative, noi atât putem, să punem cruci. Dar nu ar fi mai bine
sâ vi le bagați în cur, că oricum ordodoxia reprezinttă o adunătura de
homosexuali, pedofili și infractori.
Privind
amenajările de pe munții altora vedem lucruri deosebite.
Asa arata varful unui munte la altii |
Vedem un fel de roza a vanturilor in care sunt indicate toate varfurile muntilor din jur.
Să privim vârful
Parâng, de exemplu. Ce vedem, Un marcaj sub forma circulară, îndoit, dar cât de
cât interesant. Ce mai vedem? O cruce. Altceva? Nimic. Ba da, un semn indicator
ce stă pe jos, îm dreapta pozei. Asta e valoarea noastră.
Anul viitor voi
lua câtiva munți la rând și voi demola toate crucile întâlnite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu