duminică, 24 martie 2019

Simulari si esecuri nationale




Simulari si esecuri nationale sau despre cocolosirea prostiei


Si in acest an au loc simulari si examene nationale. 

In 11 si 12 martie 2019 au avut loc noi “simulari nationale” in invatamant. De data aceasta au simulat elevii din clasele a 7-a si a 8-a.
Pentru elevii clasei a 7 a a fost o premiera, e pentru prima data cand “simuleaza”.

Acesta este al 4-lea articol pe care il scriu in completarea cartii mele Evaluarea si motivarea elevului.

Primul articol poate fi citit aici

Al doilea articol poate fi citit aici

Al 3 lea articol poate fi citit aici

Aici este legatura pentru anuntarea aparitiei cartii inainte de publicare

Aici este legatura pentru anuntarea cartii dupa publicare

Aici este legatura pentru prezentarea cartii



  
O carte este concentrata pe o anumita tema, ea nu poate cuprinde o prezentare detaliata a tuturor ideilor si nici nu poate sa extinda domeniul cunoasterii in afara temei prospuse. Ca urmare a acestor conditionari, unele idei expuse in cartea mea pot fi dezvoltate, dar si puse in alt context aici, pe blog.

In carte am insistat asupra efectului negativ al simularilor asupra procesului de invatamant (p. 145 – 146).
Dar cum de profesorii nu isi exprima nemultumirea? Sunt oare profesorii multumiti de existenta evaluarilor nationale si a simularilor?
Exista si unii profesori nemultmiti de numarul mare al simularilor si evaluarilor nationale, insa acestia sunt foarte putini. De ce sunt putini? Pentru ca in Romania exista “un sistem de invatamant”, adica o institutie, o institutie sovietic- ceausista, cu rol de constrangere. Mai simplu spus si mai pe intelesul tuturor, statul e angajatorul, deci statul iti plateste salariul, prin urmare statul iti spune ce sa faci, iar tu, ca profesor, faci. Daca statul iti cere sa scoti tampiti, tampiti scoti si vei fi platit si chiar rasplatit (prin gradatia de merit). De aceea profesorii voteaza in procent de 90% cu PSD. 
Pana in 2011, sper ca nu ati uitat, elevii copiau la examene cu ajutorul profesorilor. Ce valoare aveau acele examene? Zero valoare. Dar au toti acei absolventi diplome? Au. Fac o mica paranteza, dar foarte necesara. Dupa 1990 in Romania s-a copiat continuu la examenele de Bacalaureat (metoda “foaia plimbatoare”). Cei ce nu se considera smecheri, se mira ca noi, ca natiune, nu reusim nimic si probabil se intreaba “Cum de suntem o tara de prosti, dar smecheri?” Raspunsul e simplu si este dat exact de invatamantul romanesc, ce scoate tampiti la scara industriala. Adica trebuie sa privim realitatea in fata si sa intelegem ca noi avem medici, profesori, procurori etc. facuti prin frauda. Prin urmare, ce pretentii putem avea? Da, stiu, nu sunt toti facuti la apelul bocancilor, e adevarat, dar prostanii exista si perpetueaza prostia la nivel institutional. O parte din natiunea romana rade de Dancila Viorica, prim-ministru al Romaniei, pentru faptul ce e monument de prostie. Oare nu exista si alte Dancile si alti Dancili? Sunt pline institutiile statului de Dancile si Dancili, fideli partidului ce i-a pus in functii, gata oricand sa dea oricui in cap (eu traiesc de 10 ani cosmarul asta, pentru ca sunt bugetar). Bugetarii, dupa pensionari, reprezinta a doua armata a PSD. Nu putem schimba profesorii, nu putem schimba invatamantul pana nu schimbam institutia. Problema institutiilor sovietic –ceausiste ce functioneaza si acum in Romania, la 30 de ani de la inlaturarea regimului leninist, nu e obiectul acestui articol, dar si eu si altii am aratat ca Romania este captiva nu doar clasei politice de tip socialist, cat mai ales institutiilor prin care aceste partide socialiste reusesc sa se conserve
Trebuie schimbate institutiile.

Ce sunt evaluarile si simularile nationale?

Depasind aici, pe blog, retorica propagandistica de tip ceausist despre formarea omului nou, comunistul de omenie, trebuie sa analizam existenta acestor evaluari si simulari nationale.

Viziteaza site ul personal


Care ar trebui sa fie rolul evaluarilor nationale?

Evaluarile nationale poate nici nu ar trebui sa existe. Zic doar, poate. Sunt argumente care sustin existenta unor evaluari nationale cu siguranta. Probabil aceste argumente sunt foarte solide, de aceea in perioada lui Napoleon Bonaparte in Franta s-a introdus examenul numit Bacalaureat (din anul 1808).  
Cum este situatia la noi, aici in Romania?
Situatia in Romania este ca la noi, nici nu putea fi altfel, adica o realitate ce nu produce decat stres si dezorganizare, rezultate indoielnice si fara relevanta, fara a garanta nimic, dar bine fardata (realitatea) in grija pentru elevi. Nu mai poate statul roman de grija elevilor. Isi smulge mustata infractorul Dragnea de grija copiiilor. Isi smulge Dancila hainele pardon, perdeaua de pe ea de grija copiiilor.
Lasand mistoul la o parte, in realitate nu e vorba de nimeni anume, ci de sistem, de institutia sovietic – ceausista.
Asa cum am scris si in carte (pag. 150) examenul acesta, Bacalaureatul, ar trebui sa fie in primul rand serios.
Evaluarea nationala ar trebui sa reprezinte un mijloc de a proba in fata elevului, a familiei si a societatii o anumita performanta scolara. Aceasta evaluare nationala nu este obligatorie, din foarte multe motive. Dar aici discut de Romania, nu de Japonia sau SUA, prin urmare la acest moment eu sustin existenta unor evaluari nationale. Am scris despre aceasta realitate in cartea Evaluarea si motivarea elevului.
Ceea ce conteaza la o evaluare nationala este modul in care se raporteaza la programele scolare, la invatare. Dar acesta este doar un aspect. Sunt foarte multe alte aspecte ce trebuie luate in considerare.
Ideea de a introduce simulari pentru aceste examene arta de fapt nu grija statului roman pentru “copilasi”, ci neputinta sistemului de invatamant. Nicaieri in lume nu se organizeaza “simulari”. Nici in Romania nu au existat simulari, zeci de generatii de elevi au dat direct examenul la care s-au prezentat.

Introducerea acestor simulari nationale a avut cel putin urmatoarele obiective:
- fardarea realitatii. Sa inteleaga poporul ce contribuie cu bani ca statul e preocupat de invatamant. Invatamantul in Romania nu e gratuit in realitate, el este sustinut din banii nostri, ai tuturor;
- populism. Statul a incercat sa para grijuliu si mai ales sensibil in raport cu prostia si nesimtirea elevilor. Statul de fapt cocoloseste prostia.
- dezorganizarea procesului de invatare. Este o actiune in directia mentinerii unui “haos controlat”;
- un semnal clar pentru unii parinti ce inca cred ca copiii lor merg la scoala ca sa devina destepti. Mai sunt parinti ce se duc la scoala si fac scandal cand vad ca elevii, adica copiii lor, iau note de 2 sau 3 la evaluarile nationale. Bai saracilor, pricepeti odata ca sunteti neam de dobitoci. Vreti ca elevii, adica copiii vostri sa fie destepti, platiti meditatii. Nu mai faceti scandal pe la scoli. La simulare parintele intelege care este valoarea reala a propriului copil si prin urmare nu mai are pretentii fata de scoala, nu mai face scandal la evaluarile nationale.

Nu numai ca ministerul elucubratiei nationale nu reduce numarul simularilor si examenelor mationale, dar chiar il creste. Din acest an au inceput si elevii clasei a 7 a sa simuleze.  Peste cativa ani vom avea simulari si evaluari nationale in fiecare an si, cel mai probabil, nu doar liceul va fi obligatoriu, ci si facultatea. Ai, n-ai treaba, faci o facultate. Este ideea psd ului de peste 10 ani. Si astfel universitarii vor fi fericiti pe viata. 

Privatizarea acestei institutii sovietice, populate cu votanti ai psd este un pas esential si urgent. 


Intr-un procent semnificativ a reinceput copiatul la examenele nationale. Nicio scoala nu vrea sa-si pice elevii, pe de alta parte nimeni nu mai verifica inregistrarile video. S-a dat ordin pe "unitate", puneti batista pe tambal. 

Exista un zvon ca E-caterinca Andronescu vrea un tip nou de Bacalaureat, pe langa cel existent, astfel incat toti absolventii de liceu sa ia Bacalaureatul. Stiti de ce vrea ca toti liceenii sa ia examenul, sper. E mai simplu sa fie diminuate baremurile de notare si problema e rezolvata. Sau sa fie facute subiectele pe modelul celor de la Istorie si gata, toti iau examenul. Nu e necesara o noua strategie de manipulare, demagogie si cretinism. 












marți, 19 martie 2019

Despre importanta structurii anului scolar



Schimbarile modificarilor din educatia neschimbata sovietic - ceausista


Invatamantul din Romania are multe si grave probleme. O problema ce poate parea nesemnificativa in raport cu celelalte (ex. Programa scolara) este structura anului scolar.
De ce este importanta structura anului scolar si cum influenteaza ea procesul de invatare?

Acest articol este cel de-al treilea pe care il scriu in completarea cartii mele Evaluarea si motivarea elevului.
Link pt prezentarea cartii
Viziteaza si site-ul meu
Link

Asa cum am scris si in cartea mea, cand vorbim despre problemele invatamantului si despre posibile solutii nu trebuie sa discutam doar la nivel de principii, ci sa discutam in functie de realitate, de realitatea specifica tarii noastre, a natiunii noastre. Am scris (la pag. 86 si urm.) ca fiecare natiune are propriile caracteristici, iar aceste caracteristici nationale se reflecta si in caracteristicile educationale. Nu putem separa educatia de natiunea romana. Conteaza si traditia, conteaza si “rezistenta la nou”, conteaza si ce obiective isi propune la un moment dat o natiune. Pentru noi, romanii, una dintre probleme, una urgenta, consta in a alege catre ce model de invatamant ne indreptam. Alegem sa continuam cu modelul sovietic - ceausist de invatamant sau adoptam un model occidental?
Am scris in repetate randuri aici, pe blog, modelul de invatamant sovietic avea ca scop producerea de tampiti la scara industriala. Dupa 30 de ani de la schimbarea formala a regimului ceausist, defilam tot cu institutii de tip sovietic, una dintre acestea fiind Educatia.

Primul articol in completarea cartii mele poate fi citit aici
Link

Al 2-lea articol in completarea cartii mele poate fi citit aici
Link


Duca Mihael Adrian 


Daca “tara te vrea prost”, tara nu are niciun motiv sa schimbe institutia educatiei, atat timp cat ea produce tampiti la scara industrial, prin urmare isi indeplineste scopul. De aceea toate “reformele” sunt pe modelul “revizuim, dar nu schimbam nimic”. Daca am fost atenti am observat ca unele modificari au fost facute de-a lungul celor 30 de ani, doar ca aceste schimbari, ce par haotice, au avut mai mult scopul de a bulversa procesul educational, sau cum spun eu, de a mentine “un haos controlat”.
Una dintre aceste schimbari a fost trecerea de la structura anului scolar divizat in trei trimestre la cea in doua semestre.
La momentul propunerii de a trece la anul scolar structurat in doua semestre unul dintre argumente a fost durata foarte mare a trimestrului unu, ceea ce arata un dezechilibru in invatare. De atunci au avut loc mai multe modificari in structura anului scolar. 
Structura anului scolar trebuie sa raspunda simultan unor cerinte sociale, dar si cerintelor provenite din procesul de invatare. 

Ministerul Elucubratiei Nationale ne-a anuntat o noua structura a anului scolar pentru 2019 - 2020.

                       

Nr saptamani
observatii
SEMESTRUL 1


Saptamani de scoala
15

Saptamani de vacanta
3
Vacanta
intersemestriala
SEMESTRUL 2


Saptamani de scoala
12

Saptamani de vacanta
2

Saptamani de scoala
8



Cum a aratat pana acum structura anului scolar?

Structura anului scolar 2018 – 2019 - observatii


SEMESTRUL 1
Nr saptamani
observatii
Saptamani de scoala
15

Saptamani de vacanta
3

Saptamani de scoala
3

Saptamani de vacanta
1
Vacanta
intersemestriala
SEMESTRUL 2


Saptamani de scoala
10

Saptamani de vacanta
2

Saptamani de scoala
6



In raport cu structura anului scolar m-a deranjat existenta celor 3 saptamani de scoala dupa 3 saptamani de vacanta in conditiile in care cele trei saptamani sunt saptamani finale de semestru. Prin urmare, dupa 3 saptamani de scoala mai urma o vacanta (intersemestriala).
Semestrul 2 in aceasta structura arata ca e dezechilibrat, 10 + 2 + 6.
Semestrul 1 este total dezechilibrat, 15 + 3 + 3. De retinut, 15 saptamani de scoala continuu. Bineinteles ca sunt si profesori care sustin ca e minunat asa; am spus si repet, profesorii sunt de acord cu orice vrea statul deoarece statul ii plateste. 15 saptamani de scoala sunt prea mult, dar ce conteaza?
De observat, si noua ministra sinistra vrea sa faca modificari, prin urmare avem o noua structura a anului scolar.


Cateva aspecte rezultate din analiza comparativa


1. Natiunea romana pare a fi foarte religioasa, dogmatica de-a dreptul. Desi Romania este un stat laic, biserica primeste pe diferite cai sume de bani uriase de la stat. Tot ca o consecinta este si structurarea invatamantului in functie de sarbatorile religioase. O prostie evident, dar se pare ca politicienii au calculat ca aduce voturi. Pentru aceste voturi a fost inventata si disciplina de invatamant religie. 
Intrati pe pagina facebook.com/nureligie si dati like.



  
2. Daca am fi interesati de procesul si – evident – conditiile de invatare, am cauta sa planificam de asa natura duratele semestrelor incat aceasta sa fie egale sau aproximativ egale, nu doar “matematic”, ci si practic. Trebuie sa luam in considerare si frecventa vacantelor si dispunerea lor in fiecare semestru. Vacantele trebuie sa fie ceea ce semnifica, pauze in procesul de invatare. Alternarea invatare -  repaus trebuie sa aiba o logica. In noua structura primul semestru are 15 saptamani de invatare, al doilea are 20 de saptamani. Cat de echilibrata este aceasta repartizare? Total dezechilibrata.
3. In mod foarte evident, trebuie sa existe o echilibrare intre “cantitatea” programei scolare si durata procesului de invatare. In Romania nu este nicio legatura intre ele. Asta e! Asa se intampla cand ai un invatamant, adica o institutie sovietica, facut din pix ca sa produca tampiti aplaudaci.
4. Sunt cele doua perioade de invatare institutionala dezechilibrate? Sunt. Este acest fapt pozitiv? Raspunsul este nu.
5. Este semestrul unu foarte lung si fara o vacanta de energizare? Da. Este exact ca fostul trimestru unu. Acum nu-i mai spunem trimestru, e adevarat. Prin urmare fragmentarea acestei perioade nu s-a produs. Este acest fapt pozitiv? Raspuns, nu.
6. Cea mai importanta intrebare este urmatoarea, sunt necesare 35 de saptamani de invatare pentru actuala programa scolara? (mai précis, pentru toate programele scolare ce se predau in scoala). La intrebarea asta nimeni nu poate da un raspuns, aici este partea cea mai grava a structurii anului scolar. Asta este de fapt una din problemele esentiale ale invatamantului. Oricum nu conteaza… In Romanica oare ce conteaza? Smecheria, “decat”. Fardam mortul cu pasiune.  


            An scolar 2019 - 2020
           

Semestrul 1
Semestrul 2
Saptamani de scoala
15
12
Saptamani de vacanta
-
2
Saptamani de scoala
-
8
                                                                                                                                   

Cateva critici:
- Semestrul 1 are 15 saptamani de invatare consecutive, ceea ce este exagerat de mult;
- Semestrul 2 are 20 de saptamani, cu mult mai mult decat Semestrul 1;
- Semestrul 2 are o pauza de energizare, dar doar dupa 12 saptamani de scoala, 12+2+8.


Sa nu uitam: “Tara te vrea prost”.

Sa observam si existenta unui asa numit “consiliu national al elevilor” ce face propuneri ministerului elucubratiei nationale, iar Abramburica ia in considerare propunerile elevilor. Ce demagogie, ce populism ieftin, ce lipsa de competenta si responsabilitate;  imi aduc aminte de “conducerea colectiva” de pe vremea lui Ceausescu, cand totul mergea atat de prost incat nimeni nu-si mai asuma nimic. Ati uitat deja? Sau voi nici nu erati nascuti inainte de 1989?




Singura sansa pentru un invatamant de calitate este privatizarea. E normal ca politicienii sa aiba idei populiste, socialiste, pentru ca un invatamant de stat le asigura voturile bugetarilor, am mai spus 90% dintre cadrele didactice voteaza psd. Pe de alta parte, un control strict asupra invatamantului asigura indeplinirea obiectivului sovietic al invatamntului de a produce tampiti la scara industriala. Restul sunt doar vorbe. Bineinteles sunt multi profitori ai acestui sistem sovietic fardat de 30 de ani, prin urmare este normal sa fie multi cei ce tin cu dintii de el. Cei ce lupta pentru mentinerea acestui  sistem  sunt in primul rand universitarii, de aceea privatizarea universitatilor este o urgenta.  
Desfiintarea gradelor didactice si a inspectoratelor scolare poate fi al 2 lea pas. Totdeauna exista mai multe solutii.
Cea mai buna solutie este, evident, privatizarea intregului invatamant dintr-o data. Nu are rost sa mai umblam cu jumatati de masura.  

Link pentru pezentarea cartii
http://mihael-duca.blogspot.com/2018/03/cartea-evaluarea-si-motivarea-elevului.html 












EP. 16 Justitia si gasca cacatilor de la liceul Traian Lalescu

  In episodul 16 public raspunsul la intampinarea facuta de una dintre sefele de gasca de la liceul teoretic Traian Lalescu Hunedoara, fosta...