Manifestul meu de dreapta (2)

Manifestul meu de dreapta (2)

Politica de dreapta in Romania

Comunistii de ieri si neo-comunistii de azi conduc Romania. O conduc catre neputinta, nesansa, neincredere si saracie.

Pentru politicienii comunisti, doar ei, familia si gasca lor conteaza. Romania conteaza pentru ei doar daca poate fi vanduta; pentru 5 dolari sau pentru un milion de euro, suma nu conteaza. Important este ca ei sa poata vinde ceva, sa le intre comisionul in buzunar. Altceva e doar ipocizie si prosteala pentru manelisti.

Dreapta trebuie sa propuna un alt profil de politician. Un om care se implica in rezolvarea problemelor sociale ale Romaniei. Politicianul de dreapta este cetateanul ce-si asuma promisiunile electorale si dupa ce ajunge la putere, prin urmare Dreapta poate invinge prin onestitatea. Clasa politica actuala, comunista, mostenitoare si reproducatoare a “limbajului de lemn” si a “limbajului dublu” trebuie inlocuita de un nou profil de politician, un politician care are responsabilitatea promisiunilor sale si care are capacitatea de a-si transforma promisiunile in realitate. Nu mai este admis ca un politician sa sustina ceva cand este in opozitie si apoi, ajuns la putere, sa-si schimbe discursul. Un exemplu recent si clar este aceasta grupare numita USL, grupare ce a avut in urma cu doar un an, in opozitie, atitudini clare in privinta exploatarii aurului cu cianura la Rosia Montana, de respingere, iar acum, la putere, manifesta o atitudine servila fata de RMGC. Cand era in opozitie USL considera exploatarea de la Rosia Montana o afacere daunatoare pentru natiunea romana, acum blocarea acestui proiect prin care GR ne ia aurul si ne da la schimb cianura, inseamna blocarea investitiilor. Ipocrizie si demagogie tipic comunista si neocomunista.

Cea mai importanta trasatura a politicianului de dreapta este orientarea sa spre progres. In timp ce comunistii au ca scop nedeclarat mentinerea in inapoiere a Romaniei si a natiunii noastre, saracirea tarii si a poporului, politicianul de dreapta propune acele politici prin care bogatiile Romaniei sunt protejate impotriva hotiei, iar natiunea poate beneficia de o cale deschisa spre prosperitate. Tocmai de aceea politicianul de dreapta nu poate fi un puscarias sau un puscariabil, un individ despre care toata lumea stie ca este nepotrivit pentru o functie publica, un impostor.

Politica economica de dreapta

Dreapta si politicianul de dreapta militeaza pentru capital, pentru capitalism, pentru cei ce vor sa munceasca cinstit, cei ce vor sa se imbogateasca prin munca, nu prin furt. Romania a ajuns tara in care daca nu furi si nu dai comision esti un pericol social. Furtul a ajuns un fel de religie, iar comisionul un sfant.

Dreapta pune in practica o legislatie care favorizeaza afacerile, sustine un cod de practici in impozitare usor de inteles si usor de aplicat.

Progresul si prosperitatea nu vin din ajutoare sociale, ci din capital si din munca. Asa cum a demonstrat istoria dezvoltarii economice din statele cu democratie neintrerupta de “comunism”, categoria sociala cu cel mai mare impact economic, cu cea mai mare contributie in realizarea si sustinerea economiei este cea a micului intreprinzator. Crearea acestei categorii sociale in Romania, de mici intreprinzatori ce muncesc pentru ei, nu la stat si nu asteptand ajutoare sociale, trebuie sa fie tinta politica a Dreptei. Dreapta trebuie sa-si asume in Romania anului 2013 crearea si multiplicarea micilor afaceri, favorizarea si stimularea micului intreprinzator. Existenta acestuia reprezinta sansa reala si durabila a prosperitatii Romaniei si a poporului. Micul intreprinzator reprezinta pentru acest deceniu pariul politicii de dreapta. Asta inseamna ca se va renunta la masuri care sugruma micile afaceri, ca exemplu, impozitul forfetar. Impozitul diferentiat este cu totul altceva si acesta poate fi aplicat intr-o formula inteligenta. Este de preferat sa avem vulcanizari, spalatorii auto, persoane fizice particulare etc. ce se pot intretine pe ele, decat sa avem - in schimb - someri si asistati sociali.

Politica economica propusa de Dreapta trebuie sa fie o politica a chibzuintei, a fructificarii oportunitatilor ce apar in jurul Romaniei. Din partea U.E. Romania primeste ajutor financiar pentru dezvoltare, ajutor pe care nu-l folosim. In 2013 Romania mai are de cheltuit inca 6,5 miliarde de euro, de la U.E. De ce nu-l folosim? Pentru ca pe actualii conducatori ai Romaniei nu-i intereseaza progresul poporului, pe ei ii intereseaza doar acele afaceri din care se poate “deduce” un comision. Astfel se explica de ce nu folosim cele 6,5 miliarde de euro de la UE, dar facem spectacol intr-un muzeu la Rosia Montana, in favoarea exploatarii aurului.

Una din prioritatile Dreptei trebuie sa fie absorbtia in totalitate a fondurilor de la UE pentru modernizarea Romaniei.

Asa-zisa “viziune” comunista asupra economiei, ce sustinea crearea colosilor industriali si “politica de industrializare fortata” ne-a risipit nu doar bogatiile, dar a distrus si mediul, a transformat Romania intr-un tinut toxic. Romania a ajuns o groapa de gunoi. Prin urmare, in acest deceniu crearea de locuri de munca la nivel national se poate realiza prin ecologizarea Romaniei. Programele de ecologizare pot fi sustinute din bani europeni; prin crearea - pentru multi ani - a unor locuri de munca, aceste programe de ecologizare reprezinta de fapt o cale de progres a Romaniei. Sa reparam ce au distrus comunistii. Sa incepem aceasta ecologizare cu Rosia Poieni si Rosia Montana.

Epoca “santierelor tineretului” si a “brigadierilor” a trecut. A trecut si o alta idee comunista, aceea a “dezvoltarii uniforme” a tarii. Initial tot o directiva NKVD, dezvoltarea uniforma a reprezentat o risipa enorma de mijloace si dizlocarea unui numar imens de oameni, mutati fortat la oras, unde – de fapt – erau mai usor de controlat. Aceasta actiune a condus la infiintarea unor orasele de 20.000 – 60.000 de locuitori, numai bune pentru ghetoidizarea Romaniei. Aceste orasele au fost de fapt ceea ce se vede acum, niste ghetouri, expresia neputintei unor oameni luati de la munca campului si transformati in proletari.

Dezvoltarea social-urbana are o singura traiectoria corecta, aceea a dezvoltarii activitatilor cu caracter economic. Este nu de preferat, ci obligatoriu, concentrarea economica in mari centre urbane, ce pot apoi sustine celelalte activitati sociale, respectiv educatia, cultura si sportul, ca expresii ale civilizatiei. Fara civilizatie nu are sens progresul economic si viata sociala. Fara civilizatie ne putem urca din nou in copaci, la cules banane. Degeaba ai smart-phone daca esti analfabet.

(va urma)

Manifestul meu de dreapta

MANIFESTUL MEU DE DREAPTA (I)

                                                                    

La ce e util un manifest? La exprimarea clara a unor optiuni, dar si la promovarea lor. Acesta este primul motiv pentru care m-am hotarat sa elaborez acest manifest. Al doilea motiv este dorinta de a coagula o miscare de dreapta fundamentata pe valoare, ca principiu, dar si ca etalon. O societate care vrea sa functioneze bine sau macar normal trebuie obligatoriu sa aiba "valoarea" in centrul sau.

Manifestul meu de dreapta nu este un manifest general de dreapta, ideal sau atemporal, el exprima o anumita abordare filozofica generata de realitatea romaneasca, o realitate la care trebuie sa ne raportam in functie de transformarile sociale survenite dupa 1989.

Pentru a genera schimbare este necesar sa intelegem corect realitatea. Doar intelegerea corecta a realitatii poate permite o schimbare eficienta, masuri juste, actiuni coerente, rezultate optime. Raportarea corecta si intelegerea stadiului actual al evolutiei societatii romanesti deschide noi orizonturi de actiune, permite afirmarea unei noi categorii politice si a unor noi politicieni, Dreapta si oamenii sai.

O miscare de dreapta nu este obligatoriu sa fie reprezentata de un partid. Dar un partid de dreapta, pentru a reusi, trebuie sa se sprijine pe o miscare de dreapta.

Dar ce inseamna “Dreapta”?

“Dreapta” nu poate fi inteleasa decat in opozitie cu “Stanga”. Doua optiuni majore,  doua concepte politice ce se afla in opozitie din toate punctele de vedere. Desi actiunile lor sunt antagonice, Dreapta si Stanga coexista in societate, asa cum un om are o mana dreapta si o mana stanga. Dominatia exclusiva a Dreptei sau a Stangii se traduce prin totalitarism, mai mult sau mai putin evident. Pentru evolutia sociala normala a unei natiuni este nevoie de toate curentele de gandire, dar in primul rand de valorile umane si valoarea sociala a Dreptei.

Pentru a intelege mai bine Dreapta trebuie sa ne lamurim ce inseamna Stanga in Romania. Natiunea romana, noi, traim inca intr-o stare de retard datorata distrugerii valorilor natiunii prin politica de tip sovietic-ceausist, practicata dupa Al Doilea Razboi Mondial si trecerea Romaniei sub influenta sovietica. 45 de ani de “republica socialista” se pare ca au fost suficienti pentru a ne transforma intr-o turma fara ideal, fara dorinte, fara mijloace, un popor sarac intr-o tara bogata.

Regretul unora pentru regimul sovietic-ceausist tine de conjunctura si de “lupta de clasa”. Sunt inca cetateni (inclusiv politicieni) care urasc capitalismul, urasc democratia, urasc valoarea. Aceasta ura a lor este justificata prin faptul ca ei au avut avantaje intr-un regim anormal in care scara valorilor a fost inversata, prostia a fost declarata valoare si cu cat erai mai prost cu atat erai mai pretuit. Esecul “oranduirii socialiste” in Europa, inclusiv in Romania, nu tine de esecul filozofiei marxiste, ci de esecul prostanilor ce alcatuiau partidul comunist. Fara un regim totalitar-represiv regimurile comuniste europene nu ar fi rezistat nici macar un ciclu electoral, caci niciun popor nu accepta prosti in fruntea sa.

Este foarte adevarat ca, in general, tinerii au o orientare revolutionara, de Stanga. Progresul unei natiuni, insa, il propaga DREAPTA. Dreapta propaga progresul. Si eu, in adolescenta, am avut o orientare de stanga, si pentru mine "Che" Guevara a fost un idol etc. Dar, vine si maturitatea, maturitatea in gandire. Pe mine m-a ajutat si faptul ca am citit o parte din scrierile lui Marx, Engels, Lenin si Mao. Daca “Dialectica Naturii” reprezinta o lucrare valoroasa, celelalte lucrari mi-au aratat ca Stanga (Stanga-sovietic-ceausista) nu a reprezentat decat demagogie, demagogie transformata in politica de stat. Comunistii sovietici au acaparat puterea, si-au subordonat toate institutiile statului si au reprimat orice alta orientare, nu doar politica, ci si de gandire. In locul tau, al cetateanului, gandea “Partidul Comunist”.  Sub actiunea represiva a statului comunist, a activistilor si tortionarilor comunisti, poporul a ajuns intr-o faza de abrutizare sociala, eram condusi precum oile, in turma, cu bata de la spate. Ar trebui sa ne amintim ca in 1990, o parte din cetatenii acestei tari au iesit in strada scandand: “Noi muncim, noi nu gandim!”. Am uitat deja sau ne prefacem ca nu am auzit?

In Romania regimul sovietic a generat regimul ceausist. Regimul unor nulitati, regimul unui ucenic de cizmar, regimul care, sprijinit pe forta represiunii, nu pe forta ideii, a reusit sa impuna si sa mentina nulitatile in conducerea tarii. Regimul politic de Stanga din Romania, regimul sovietic-ceausist a reusit in 45 de ani sa transforme Romania intr-o ruina si un popor, intr-o natiune de nulitati. Este evident ca eu nu sustin ca toti romanii sunt niste nulitati, ca acest popor este o suma de nulitati. Doresc sa subliniez transformarea prin educatie si prin practica sociala impusa de comunisti, transformare pusa in practica prin metode similare metodei procustiene.  

Dupa 1989, din nefericire, tot comunistii, tot Stanga a ramas la putere in Romania. A fost lichidat Ceausescu (si gruparea lui), dar i-a luat locul gruparea Iliescu si comunistii din esaloanele 2-3 ale fostului P.C.R. Aceasta este tragedia poporului roman, a inlaturat un regim odios si s-a trezit condus de alti odiosi. In cea mai mare parte, clasa politica romaneasca este reprezentata de fosti comunisti, de fosti indivizi legati de Securitate sau fosti securisti, dar si de nulitati promovate tocmai pe acest criteriu, al prostiei (de catre toate partidele). Indiferent de denumirile pe care si le-au luat diferitele partide din Romania, indiferent ce idei demagogice si-au trecut in programe, indiferent ce clampanesc liderii lor in public, clasa politica din Romania este una de Stanga. Comunistii de ieri si neo-comunistii de azi conduc Romania. O conduc care neputinta, nesansa, neincredere si saracie. Romania este pe ultimul loc in Europa la toate capitolele. Ceea ce am afirmat aici nu este o lozinca, suntem pe ultimul loc in UE la toate capitolele dupa datele statistice. Oare noua ne place? Oare asta ne-am dorit? Chiar asta ne dorim?

Comunistii nu pot si nici nu vor dezvoltarea unei societati democrate in Romania. Comunistii urasc capitalul si capitalismul. Staganarea Romaniei timp de aproape 24 de ani li se datoreaza in excusivitate. Si nu au nicio scuza. Comunistii urasc democratia. Democratia permite afirmarea valorii. Comunistii nu p;ot accepta asa ceva, ar insemana sa-si taie craca de sub picioare. Valoarea si comunismul sunt doua concepte antagonice. Nu trebuie omisa nici dorinta de razbunare impotriva intregului popor roman pentru ca a acceptat capitalismul in 1990. Comunistii si neocomunistii doresc esecul capitalismului, vor ca poporul sa o duca cat mai rau posibil, pentru ca poporul sa regrete comunismul si evident, sa-i regrete pe comunisti.

Atacul furibund la adresa institutiilor statului din anul 2012 ne-a aratat ca dictatura partidului unic, in cazul nostru al acestei uniuni comuniste numita USL, este scopul comunistilor si neo-comunistilor romani. De ce vor ei puterea? Aici e cheita. Le trebuie puterea pentru ca vor sa domneasca. Comunistii vor sa domneasca, nu sa conduca. Ei vor sa aiba toate institutiile subordonate si servile, caci doar asa se poate domni. Ei nu doresc modernizarea statului roman, emanciparea sociala si nationala. Ei vor totul pentru ei si gasca lor. Si repet, modelul este cunoscut, pana in 1989, l-am trait cu totii, statul pseudo-democratic sovietic. Directivele NKVD se aplica si acum. Cum poti sa explici altfel dorinta bolnava de a avea toata puterea?

Sa ne uitam si la realitatea de acum, din anul 2013. Comunistii au 70% din Parlamentul Romaniei (uniunea USL), dar prefera sa conduca tara prin ordonante de urgenta. Care sunt urgentele guvernului comunist? El are o singura urgenta, puterea absoluta.

Dreapta trebuie sa fie miscarea sociala ce se opune dictaturii comuniste.

Dreapta exprima dorinta de progres a poporului roman

Comunistii au reusit in cei 45 de ani de dictatura in Romania se induca in subconstientul colectiv ideea subversiva a pacatului capitalist. Capitalul, capitalistii si capitalismul sunt percepute ca pericole sociale. Nimic mai gresit. Capitalul este deocamdata motorul societatilor din toata lumea. Capitalismul nu este o societate in care curge lapte si miere, e adevarat. Dar s-a dovedit, si noi, romanii, am trait experienta pe pielea noastra, ca “socialismul” e doar o societate criminala. Alegerea ne apartine.

S-au produs schimbari in Romania, din 1989 pana in prezent. Schimbarile produse in societatea romanesca dupa 1989, schimbari ce trebuie si cunoscute si recunoscute, au facut insa ca, in general, oamenii de valoare, atati cati are Romania, sa stea deoparte, sa se implice putin in viata sociala si aproape deloc in politica. Aceasta stare a avut si are efecte negative asupra capacitatii natiunii noastre de a evolua, cu sensul de a progresa. Progresul se face cu valori, cu oameni de valoare ce pot asigura un ideal, directii, mijloce si resurse pentru obtinerea bunastarii. Bunastarea nu ne-o da nimeni. Noi trebuie sa luptam pentu ea.

Alocatiile sociale date de guvern si indemnizatiile de somaj nu inseamna bunastare. Ele inseamana subzistenta. NU prin ajutoare sociale o natiune progreseaza. Daca ajutoarele sociale sunt excesive, capata caracter de mase, ele exprima de fapt ideologia sovietica, modelul social santajist, “nici nu mori, dar nici nu traiesti”. Eu nu-mi doresc sa fac parte dintr-un popor de intretinuti ai statului, de saraci ce sunt tinuti intentionat prin ajutoare sociale la periferia societatii, doar ca masa de votanti. Romania nu poate deveni un stat modern, un stat dezvoltat cu oameni fericiti (acesta este scopul, nu?)  daca jumatate dintre noi traiesc in saracie. Bogatia individuala si a natiunii se dobandeste prin munca. Dar nu prin orice fel de munca, ci prin munca bine facuta.

Exista acum in Romania un curent de saturatie fata de pacaleala comunista a USL-ului. S-a acrit deja lumea de modelul social promis de USL, exprimat prin sloganul epocii ceausiste: “voi va faceti ca lucrati, noi ne facem ca va platim”. S-a saturat lumea de minciuni si mincinosi. Contactul unei parti a romanilor cu societatea capitalista vestica, cu valorile occidentale determina din ce in ce mai multi cetateni sa isi doreasca altceva decat demagogie. Altceva decat ajutoare sociale. Altceva decat subzistenta.

Natiunea romana doreste bunastare. Acesta trebuie sa fie crezul Dreptei si aceasta este alternativa pe care trebuie sa o ofere poporului roman. Daca nu poate sa ofere o alternativa la nulitatea si demagogia comunista, Dreapta nu are de ce sa se nasca in Romania.

Provocarile Dreptei in Romania

Oamenii de valoare din Romania trebuie sa isi dea mana si sa inceapa construirea unei societati de succes pentru toti romanii. Pentru fiecare dintre oamenii de valoare din Romania trebuie sa devina o indatorire progresul tarii, progresul natiunii, obtinerea bunastarii. Acest lucru devine posibil prin unirea tuturor valorilor intr-o miscare de Dreapta. Cei aproape 24 de ani trecuti de la rasturnarea regimului comunist ne-au demonstrat incapacitatea partidelor de Stanga in conducerea tarii. Atragerea valorilor in miscarea Dreptei este unica premisa a victoriei in fata prostiei. Valorile izolate nu reusesc sa schimbe nimic. Prostii totdeauna se aliaza si prin numar inving cel mai adesea. Noi, cu totii am fost la scoala si nu am uitat replica lui Lapusneanu: “Prosti, dar multi”. De aceea miscarea Dreptei trebuie sa fie o asociere de valori, asociere la care romanii sa aiba sansa si posibilitatea sa adere.

Dreapta din Romania trebuie sa faca fata unor provocari destul de mari in acest deceniu, provocari ce izvorasc nu doar dintr-o instabilitate globala financiara, ci si din schimbarile rapide economice, politice si sociale ce au loc la nivel mondial. Pentru Dreapta nu este suficient sa se delimiteze de comunisti, trebuie sa evite greselile lor, dar trebuie sa evite si greselile politice comise in alte state, chiar capitaliste. Si in capitalism exista partide socialiste si comuniste. Din greseala in greseala ne-a dus Ceausescu. Acum este momentul pentru altceva. Dreapta trebuie sa explice si sa incurajeze punerea in centrul societatii a valorii.

Noi ne dorim “o tara ca afara”. Si bine facem. E bine insa sa nu copiem chiar absolut orice. Cand un partid de stanga reuseste sa stea mult la guvernare, statul este compromis chiar si in cazul unui stat capitalist cu bune traditii. Stanga este de obicei expresia acelor politicieni care sub umbrela demagogica a “bunastarii poporului”, saraceste intreaga tara, inclusiv poporul. Ce ne invata alterarea democratiei in Grecia? O lectie valoroasa. Regimul socialist grec/elen a bagat tara in faliment. Pe scurt, in urma cu aproximativ 15 ani, partidul socialist din Grecia a ajuns la putere. Si nu a mai vrut sa plece. Pentru a-si asigura ramanerea la putere si beneficiile puterii, socialistii eleni au recurs la o strategie in doi pasi. In prima faza, pentru a combate saracia si somajul au avut ideea de a face masive angajari in aparatul de stat, astfel au marit excesiv birocratia si inevitabil, coruptia sistemului. Acesta a fost primul pas gresit. Grecii traiau prost, dar traiau la stat, “timpul trece leafa merge, noi cu drag muncim”. Dezvoltarea unor sindicate puternice in Grecia a pus presiune pe guvern care, tot pentru a ramane la putere, a inceput sa mareasca salariile bugetarilor. Acesta a fost al doilea pas gresit. Si astfel grecii au inceput sa traiasca la stat, bine. Problema grava era ca grecii nu traiau pe banii lor, ci pe banii imprumutati de la banci. Guvernul socialist a incercat cat a putut sa ascunda aceasta realitate, dar la un moment dat minciuna a iesit la iveala si “buba s-a spart". Grecia a trecut milimetric pe langa falimentul de tara. Grecii acum sunt disperati. Viitorul lor pentru multi ani e distrus. Pentru ce? Pentru 15 ani de guvernare socialista. Nici noi nu am fost departe. Departe de dezastru. Ce ne-a salvat? In mod paradoxal, ne-a salvat criza din 2008. Guvernul Tariceanu, sustinut la acea vreme de PSD, tocmai incepea copierea modelului grec. In plin boom economic (anul 2007)  guvernul a imprumutat bani pentru cresterea pensiilor si salariilor. Doar doi ani mai tarziu, am platit cu varf si indesat (printre altele, taierea salariilor bugetarilor cu 25%). Populismul, comunismul si demagogia rimeaza foarte bine cu dezastrul, dezastrul intregii tari. Sa nu uitam.

Asa cum Stanga nu poate face politica de dreapta, tot asa Dreapta trebuie sa-si impuna sa faca politica doar de dreapta. Dreapta trebuie sa fie in spectrul politic romanesc acea lumina ce izvoreste din valoare si lumineaza intreaga natiune.

(va urma)