Romania si “modelul finlandez” de invatamant
Acesta este al 2 lea
articol pe care il scriu in completarea cartii mele. Primul articol poate fi
citit aici
Aici este legatura
pentru anuntarea aparitiei cartii inainte de publicare
Aici este legatura
pentru anuntarea cartii dupa publicare
Aici este legatura
pentru prezentarea cartii
Cateva
ganduri depre 22 decembrie 1989. Privind in urma cei 29 de ani, cu tristete
spun ca niste oameni au fost ucisi (eroii revolutiei) pentru ca altii sa poata
fura fara a fi pedepsiti. Asta este cel mai tragic, asta ne defineste, asta
caracterizeaza cei 29 de ani de neocomunism democratic. “Toate partidele,
aceeasi mizerie”, o cugetare adevarata si esentiala. Daca reforma educatiei ar
fi inceput acum 29 de ani, azi am fi avut deja o generatie de oameni maturi in jurul
varstei de 30 – 35 de ani cu o alta formatare, o alta viziune asupra vietii, cu
alte posibilitati.
Dupa instaurarea
regimului sovietic - stalinist in Romania si transformarea Romaniei intr-un
satelit al fostei URSS, in 1948 a fost transformat si invatamantul intr-unul
sovietic. Din 1948 Romania are un sistem de invatamant sovietic (au
trecut deja 70 de ani, celebram sau comemoram?).
Scriu acest articol
despre “modelul finlandez” de invatamant ca o completare la unele idei
mentionate in cartea mea “Evaluare si motivarea elevului”. O carte fiind
orientata spre o anumita tema de cunoastere si, totodata, limitata la anumite
criterii de eficienta, nu poate cuprinde toate ideile referitoare la un
subiect, la fel nu poate include o argumentare detaliata a tuturor aspectelor
mentionate.
In carte (p. 34) am
criticat ideea de a importa “modele de invatamant”, intrucat invatamantul se
dezvolta in fiecare tara in functie de conditiile specifice fiecarei tari si el
este conceput pentru a raspunde unor cerinte pe care fiecare natiune le
formuleaza. “Invatamantul nu este un scop in sine” (p. 154). Am sustinut insa necesitatea
schimbarii actualului sistem de invatamant, un sistem sovietic – ceausist, cu
un model de inspiratie occidentala.
De ce am ales sa abordez
subiectul “modelul finlandez”?
De cativa ani, poate
ca sunt deja vreo 5 ani, jurnalisti si posturi de televiziune si radio lauda
“modelul finlandez” de invatamant.
Aceasta lauda continua si la nivel national a ceva,
indiferent ce e acel ceva, produce in timp un efect asupra intregii populatii,
in sensul ca inoculeaza ideea ca acel “ceva” chiar e bun. In cazul de fata “modelul
finlandez de invatamant”, ce este prezentat ca un fel de salvator al
invatamantului romanesc. Vrem un invatamant mai bun? Rezolvarea e simpla,
importam modelul finlandez si gata. Totusi, trebuie observat ca nimeni nu a
explicat in ce consta acest “model finlandez”. In schimb in mod constant s-a
subliniat ca invatamantul finlandez e gratuit. Prin urmare invatamantul finlandez
e bun pentru ca e gratuit, adica ce e gratuit e bun.
De ce trebuie convinsa populatia Romaniei ca invatamantul gratuit e bun?
Daca suntem lucizi
(macar partial) am putea sa ne amintim ca si in Romania invatamantul e gratuit.
O intrebare devine in acest caz justificata, de ce atata agitatie cu modelul finlandez? Oare de ce nu e bun
modelul german, sau american etc.? Ce se ascunde cu adevarat in spatele acestei
campanii?
Probabil ca natiunea
romana, dupa 70 de ani de comunism si neocomunism, a inceput sa inteleaga ca
nimic nu e gratis, ca tot ceea ce pare a fi gratis e de fapt foarte scump, ca
trebuie sustinute valorile, ca nu poti pune la un loc grajdarul si
academicianul.
Prin urmare, exista voci ce sustin privatizarea invatamantului, cu
obiectivul de a creste calitatea acestuia. Dar acest fapt ar avea ca rezultat
un popor mai destept, un popor educat, situatie de neacceptat de catre vechii
si noii comunisti, intrucat doar pe
prosti ii poti conduce usor, de aceea si logo-ul invatamantului romanesc este
“Tara te vrea prost”. Doar pe prosti ii poti prosti, cu oameni destepti e foarte
greu, chiar imposibil. Sistemul sovietic de invatamant introdus in Romania
exact asta urmarea (directivele NKVD), iar daca privim la toata legislatia
produsa din 1989 pana in prezent vedem doar fardari, doar poavazari facute
pentru a ascunde realitatea. O realitate ce demonstreaza ca sistemul romanesc de
invatamant produce tampiti in masa.
In opinia mea aceasta
propaganda referitoare la “modelul finlandez” are doar un obiectiv, sau are un
obiectiv principal, respectiv mentinerea sistemului de stat, gratuit, moca, de
invatamant, adica a invatamantului sovietic. Daca e gratis nu mai conteaza nimic, poate fi oricum. Toata lumea e
multumita intrucat romanul e multumit cu orice, daca e gratis, moca. In
realitate invatamantul nici aici, in Romania, nu e gratis, intrucat e finantat
din banii nostri, ai tuturor. E doar o alta manipulare, o alta amagire, o alta
dovada de demagogie din partea politicienilor romani.
Ce este si de ce este
“modelul finlandez” de invatamant?
Argumentele
principale in sustinerea, popularizarea modelului finlandez de invatamant aici,
la noi, par a avea originea in cateva articole publicate de diversi jurnalisti
in unele publicatii, ca exemplu Business
Insider.
Inainte de a prezenta
articolul din aceasta publicatie referitor la “modelul
finlandez”, trebuie (e obligatoriu) sa intelegem urmatoarele:
- orice revista, emisiune, produs media este
facut cu scopul de a putea fi vandut. De cele mai multe ori subiectele sunt
“bombe” de presa, fapte coafate pentru a parea atractive si a se vinde cat mai
bine;
- in unele cazuri
autorii unor articole sunt specialisti in domeniul despre care scriu, in alte
cazuri sunt doar niste jurnalisti in cautare de senzational;
- conteaza enorm si
pentru cine e scris articolul respectiv, el fiind adresat unei anumite
populatii (in cazul de fata americanilor), ce se raporteaza intr-un anumit mod
la realitatea in care traiesc.
In articolul din Business Insider
nu este prezentat
sistemul de invatamant finlandez, sunt prezentate doar cateva trasaturi ce, in
opinia autorului articolului, arata o calitate superioara a invatamantului
finlandez, de fapt prezinta niste “trasaturi uimitoare”. Dar trebuie din nou
sa ne intrebam, ce criterii a folosit, cum s-a raportat la aceste criterii, in
ce masura aceasta analiza poate fi luata in considerare? S-a raportat autorul
articolului la invatamantul de stat (public) din SUA sau la cel privat? S-a
raportat la o medie a invatamantului american sau la invatamantul dintr-un
anumit stat? Sau poate doar dintr-un oras? Sau s-a raportat doar la amintirile
sale din perioada cand era el elev? Cat de relevanta este o publicatie ca
De fapt, asa cum se
poate constata chiar din titlul articolului, 26 Amazing Facts About Finland's Unorthodox Education System,
autorul nu sustine ca sistemul finlandez e mai bun decat un alt sistem de
invatamant, ci doar pune in evidenta 26 de “trasaturi” ale invatamantului finlandez
pe care el le considera “uimitoare”.
Sa vedem despre ce
este vorba in aceste 26 de trasaturi pe care autorul le considera uimitoare si
care i-au facut pe unii jurnalisti romani sa declare ca sistemul finlandez este
grozav si, mai mult, ca acesta poate fi considerat un model pentru invatamantul
din Romania:
1. Copiii finlandezi nu incep scoala inainte de varsta de
7 ani
Nu stiu la ce varsta
incep scoala copiii din cele 50 de state americane (92% din invatamantul
american e privat), dar nu cred ca incep inainte de 7 ani. Dar cum e cu copiii
romanilor? Pana la aparitia legii 1/2011 copiii incepeau clasa intai – deci
scoala – tot la 7 ani. Prin inventarea (de maniera sovietic – bouritica) a
“clasei pregatitoare” acum scoala incepe la varsta de 6 ani. Despre aberatia
numita “clasa pregatitoare” am scris in cartea mea (p. 101). Am argumentat ca
aceasta clasa pregatitoare trebuie desfiintata. Am sustinut si ca varsta de
incepere a scolii trebuie sa fie de 7 ani (sau chiar de 8, in functie de
maturitatea viitorului elev).
Apreciere: finlandezii se
inscriu in orientarea europeana de incepere a scolii la varsta de 7 ani. Pana
in anul 2011 asa a fost si in Romania.
2. Comparativ cu alte sisteme, copiii finlandezi au rar
teme de casa si examene pana la varsta de 10 ani
Sa ne intrebam ce
inseamna rar. Dar cum e cu copiii romani? Raspunsul scurt, e dezastru. Asa cum
am explicat si in cartea mea (p. 95) programa scolara este sufocanta, de unde
rezulta o incarcare nejustificata a elevului, exista teme de casa, iar statul
s-a gandit ca isi face imagine buna in fata poporului daca mai introduce si
doua evaluari nationale, una la clasa
a 2-a, cealalta la clasa a 4-a (facand referire la invatamantul primar).
Asa cum am argument
si in carte (p. 102), sustin existenta unei singure evaluari nationale, la
terminarea clasei a 4-a, dar doar pentru a indeplini cateva obiective clare. Temele
de casa sunt de-a dreptul aberante, ca si programele scolare. Trebuie sa
intelegem ca temele de casa decurg din programa scolara.
Cine interpreteaza
existenta unor programe scolare stufoase la clasele 1 – 4 cu scopul de a
permite invatatoarelor sa mai mulga niste bani de la parinti, nu greseste
deloc.
Apreciere: invatamantul
finlandez este mai apropiat de nevoile stadiului de dezvoltare a copilului –
elev in raport cu invatamantul de stat romanesc. Mentionez ca in general, in
Europa, in invatamantul primar nu se dau teme de casa, sau se dau rar, dar si
ca lectiile se invata in clasa si ca exista putine evaluari (situatie rezultata
din modul de concepere a programelor scolare).
3. Elevii nu sunt masurati deloc in primi 6 ani de scoala
Presupun ca “masurarea”
se refera de fapt la evaluare. Eu nu
cunosc sistemul finlandez, dar formularea acestui punct 3 ma face sa cred ca
autorul articolului prezinta in mod incorect o realitate. Este adevarat ca si
semnificatia celor 6 ani de scoala conteaza, poate e vorba de 3 ani de
gradinita si 3 ani de invatamant primar. Sau poate chiar nu se dau note in
Finlanda pana in clasa a 6 – a. In acest caz consider ca aceasta realitate este
defectuasa.
Apreciere: in general, in
invatamantul european, evaluarea incepe cu clasa a 2-a sau a 3-a, la unele sau
altele dintre disciplinele de invatamant. Avand in vedere ca in Romania incepe
evaluarea din clasa pregatitoare (adica de la 6 ani), in mod evident sistemul
nostru de evaluare nu este adaptat posibilitatilor copilului – elev.
4. In Finlanda exista un singur test standardizat
obligatoriu ce se aplica elevilor de 16 ani
In functie de modul
in care este structurat invatamantul, un anumit invatamant, in functie de
obiectivele ce sunt fixate evaluarii, pot exista mai multe sau mai putine
evaluari obligatorii si standardizate.
In Romania avem nu
doar o multime de evaluari nationale,
dar, mai grav, avem si o multime de simulari. In cartea Evaluarea si motivarea elevului (p. 145) am criticat existenta
intr-un numar exagerat de mare a evaluarilor si simularilor nationale.
Apreciere: copiii – elevi
romani sunt supusi la mult mai multe evaluari obligatorii standardizate in
raport cu elevii finlandezi, dar si in raport cu elevii din toata lumea. Insa
ideea unei singure evaluari standardizate nu cred ca este benefica pentru
invatamantul actual romanesc. Problematica evaluarilor este tema centrala a cartii mele.
5. Toti elevii, destepti sau nu, sunt impreuna in
aceleasi clase
Aceasta trasatura
ridica cateva probleme conceptuale, spre exemplu, ce intelegem prin copii
destepti si ce intelegem prin copii prosti?
Conteaza si ce anume
pretinde programa scolara, carui nivel de inteligenta se adreseaza.
Apreciere: avand in vedere ca
elevii romani sunt inclusi in clase de-a valma, la acest punct se poate spune
ca invatamantul romanesc seamana cu cel
finalandez.
6. Finlanda cheltuie cu 30% mai putin pe elev decat USA
Nu pot sa comentez
situatia intrucat nu cunosc nimic din aceste cheltuieli, din modul lor de
structurare etc.
7. 30% dintre elevi
primesc un ajutor suplimentar (in invatare) in primii lor 9 ani de scoala
Apreciere: de o maniera
evidenta, din acest punct de vedere, elevii finlandezi sunt favorizati.
Problema nu este doar organizatorica, ea implica si o perspectiva a cantitatii
continutului invatarii si adecvarea la nivelul de dezoltare al elevilor. In
conditile “decalajului intelectual institutional” (despre care am scris in
cartea mea, p. 117), acest ajutor suplimentar in Romania ar avea un efect minor.
Privind la educatia
europeana, stiu ca si in Marea Britanie (probabil si in alte state) se acorda
unor elevi un ajutor suplimentar in invatare.
8. 66% dintre elevi merg la facultate
Apreciere: este un procent
superior tarilor europene si SUA, dar acest procent nu tine de calitatea
invatamantului, ci de necesitatile economice ale unei tari. Daca pe piata
muncii nu exista cerinte pentru posturi ce necesita facultate, nimeni nu face o
facultate degeaba (cu exceptia Romaniei).
In Germania (o tara
dezvoltata si economic, dar si tehnologic) doar 30% dintre elevi merg la
facultate. Ceea ce e normal, majoritatea meseriilor cerute de societate nu
pretind facultate.
9. Diferentele dintre cel mai slab si cel mai bun elev
sunt cele mai mici din lume
Apreciere: poate fi considerat
cu adevarat un indicator ce arata calitatea invatamantului.
10. “Clasele stiintifice” au doar 16 elevi, deci acestia
pot face fiecare experimente de laborator
Apreciere: Conteaza foarte
mult ce fel de laboratoare are fiecare tara, ce programa scolara are, ce tip de
experimente considera necesare etc. Insa toate acestea valoreaza nimic daca nu
exista consumabile. Scolile romanesti au ceva laboratoare, nu ma pronunt asupra
nivelului lor de concepere si implementare in relatie cu programa scolara. Problema este aceea a consumabilelor; spre exemplu, daca la chimie profesorul foloseste pentru experiente Mg, iar scoala (adica
sistemul de invatamant, ca nu e o scoala particulara) nu poate asigura cantitatea
de Mg necesara, degeaba are laborator, degeaba tot. Dar, e adevarat, simulam bine.
11. 93% dintre elevii finlandez absolva liceul
Daca se refera la
promovarea examenului de Bacalaureat, procentul este chiar bun. Totusi, trebuie
sa corelam acest rezultat cu numarul de elevi ce urmeaza liceul (in Finlanda
57%), ar trebui sa vedem si ce examen de Bacalaureat au etc.
Apreciere:
Fata de copiii romani au un procent de-a dreptul SF. Dar, sa nu uitam, in
Romania aproximativ 97% dintre elevi urmeaza liceul (degeaba, evident, dar e si
asta un mod de a asigura cat mai multi studenti facultatilor de stat).
12. 43% dintre elevii finlandezi merg la scolile
profesionale
Daca ne uitam la
procente vedem ca atat cei ce merg la liceu, cat si cei ce merg la scolile
profesionale sunt intr-un numar aproximativ egal (57 – 43).
Apreciere: In raport cu copiii
romani, diferentele sunt majore, aratand orientarea spre necesitatile de
formare profesionale cerute de societatea finlandeza. La noi cam 3% dintre
elevi merg spre scolile profesionale. Ceilalti fac un liceu doar ca sa faca apoi munci necalificate. Am mai zis, nici nu te mai angajeaza casiera la supermarket daca nu ai facultate. Acesta stare, aceasta bataie de joc este posibila doar pentru ca invatamantul aici e gratis.
13. Elevii finlandezi din invatamantul primar au 75 de
minute de pauza fata de doar 27 minute in invatamantul american
Problema organizarii
invatamantului ar necesita zeci de cercetari, zeci de sesiuni de prezentare
care sa poata disemina cele mai bune trasaturi, ce ulterior sa poata genera un
proiect si un model. S-ar putea scrie cateva carti numai pe acest aspect al
functionarii invatamantului. In opinia mea, este necesar sa transformam acest sistem sovietic de invatamant in ceva nou, in ceva util societatii romanesti. Adica sa-i facem pe romani destepti.
Apreciere:
Invatamantul romanesc a fost gandit de sovietici si implantat la noi. Asa il
avem de 70 de ani, iar politicienilor le place, "Tara te vrea prost".
14. Profesorii finlandezi petrec doar 4 ore in clasa, dar au
doua ore pentru dezvoltare profesionala
Apreciere:
Acest indicator mi se pare nesemnificativ. Daca norma didactica in Romania este de 18 ore, rezulta ca un profesor roman sta 3,6 ore in clasa. Daca e de
stat, ar putea sta si 8 ore, ar putea sa si doarma acolo. Daca punem la
socoteala si “after-scool” va rezulta un numar mai mare de ore, dar insist,
acest indicator e nesemnificativ.
15. Finlanda are cam acelasi numar de profesori cu orasul New
York, dar mai putini elevi
Apreciere:
Asta depinde de cati elevi sunt in clasa, iar asta depinde de cati bani iti
poti permite sa cheltuiesti. Simpla comparare cu un oras nu mi se pare relevant
din acest punct de vedere, insa poate fi relevant din punct de vedere al marimii Finlandei ca stat
si al importantei sale.
16. Sistemul de scoli este finantat 100% de catre stat
Apreciere:
Daca ne uitam la situatia din Romania constatam ca si invatamantul romanesc e finantat de stat, adica e gratuit, moca.
Cartea mea Evaluarea si motivarea
elevului a demonstrat indirect, dar si direct prin Cap. 4, ca sistemul nu
functioneaza. Acest aspect ar trebui sa ne trezeasca din visarea la “modelul
finlandez”.
17. Toti profesorii din Finlanda trebuie sa aiba masterat
Apreciere: In Romania e la fel.
Dar aceasta cerinta, asa cum se vede cu ochiul liber in Romania, nu garanteaza
nimic. Daca toate scolile din lume nu au aceasta pretentie, inseamna ca nu e
necesara. Ca o paranteza, in Marea Britanie exista profesori universitari fara
doctorat; in Romania pana si asistentii universitari au doctorat. Intrebare: cu
ce folos?
18. Curriculumul national contine doar orientari generale
Apreciere: Invatamatul finlandez este
foarte permisiv, dar asta depinde de societatea finlandeza, de ceea ce doreste
de la viitorii absolventi, de la cerintele societatii, cerinte economice in
primul rand. Comparativ cu invatamantul din alte tari, constatam ca e foarte
lax.
19. Profesorii sunt selectati din cei mai buni 10% dintre
absolventi
Apreciere: E un fapt excelent.
Acest aspect trebuie pus in relatie cu munca, cu relatia profesorului cu
societatea, aspecte clarificate in Cap. 4 din cartea mea. Asa cum am specificat
si nu trebuie uitat, acest articol este o completare a ideilor si argumentelor
din carte. Pe blogul meu tocmai am dat exemplul unui individ care doar dupa ce
s-a inscris in psd a obtinut post in invatamant, dar nu numai atat, a devenit
pe rand director, inspector si ministru. Despre ce competenta vorbim in
Romania? Glume populiste. Sistemul sovietic romanesc de invatamant este de fapt
o institutie impotriva copiiilor si profesorilor.
20. In 2010, 6600 de candidati au aplicat pentru 660 de
locuri pentru pregatirea in invatamantul primar
Apreciere: O asemenea
concurenta arata ca in Finlanda meseria de profesor este apreciata social.
Aceste aspecte le-am analizat si clarificat in Cap 4. Nu exista competenta cu
oameni nemultumiti.
21. Salariul mediu de inceput al unui profesor finlandez in
2008 a fost de 29000 $ anual
Apreciere: presupun ca acest
salariu este foarte motivant pentru un finlandez, daca exista o asemenea
concurenta (vezi pct 20). Cand va fi si in Romania o asemenea concurenta,
poate, dar nu e si o garantie, dar poate, sa zicem. Si in acest caz recomand sa
cititi Cap. 4 din cartea Evaluarea si
motivarea elevului.
22. Profesorii de liceu cu o experiență de 15 ani fac cu 102% mai mult decat absolvenții de facultate, si in raport cu 62% in cazul
profesorilor din SUA
Nu pot comenta caci nu inteleg la ce
se refera, nu stiu ce criterii au fost folosite, nu stiu cum s-au facut
masuratorile si calculele.
23. Nu exista stimulente si salarii de merit pentru profesori
Apreciere: In Romania exista
“salariul de merit”, un mijloc de corupere si coruptie in realitate, ce nu are
legatura cu nimic altceva in afara de a cere profesorilor romani sa fie
disciplinati in colivia lor sovietica. Asa cum am cerut in carte, cer si acum
desfiintarea acestui instrument de coruptie si de impostura in invatamant.
Acest salariu de merit defineste de fapt impostura.
24. Profesorii au acelasi statut cu avocatii si medicii in
Finlanda
Apreciere: Aceasta realitate
explica concurenta mare pe posturile din invatamant, dar si calitatea
profesorilor, a pregatirii lor, dar si a muncii depuse. Acest aspect este
argumentat si clarificat in Cap. 4 din cartea mea. In Romania orice cocalar e
mai “tare” decat un profesor, in Romania un infractor conduce Camera
Deputatilor si Guvernul Romaniei. Despre ce vorbim? Impletim vorbe in cel mai
demagogic mod. Problematica statutului social al profesorului se refera la managementul
resursei umane si, in special, la recompensarea prestatiei. E obligatoriu sa
intelegem unde sunt finlandezii, societatea finlandeza, si unde
suntem noi. Noi vedem si intelegem din tot invatamantul finlandez doar ca e
gratuit. “Bravos natiune!”
25. La o evaluare internationala din 2001 elevii finladezi au fost aproape de varful performantelor la cunostinte stiintifice, citit si matematici.
26. Finlanda are rezultate nai bune fata de tari cu o situatie demografica asemanatoare
Pagina cartilor mele
http://mihaelduca.byethost18.com/pag/carti.html
26. Finlanda are rezultate nai bune fata de tari cu o situatie demografica asemanatoare
Pagina cartilor mele
http://mihaelduca.byethost18.com/pag/carti.html
CONCLUZII
1. Se poate spune ca
unele dintre trasaturile invatamantului finlandez (prezentate in acest articol) arata un invatamant mai bun
decat in Romania. Asa cum am pus unele intrebari in cartea mea, asa intreb si
aici, pe blog, INTREBARE: cine sau ce
anume ne-a impiedicat sa avem un invatamant ca cel finlandez, ce e gratis ca si
al nostru? Adica, de 29 de ani nu am fost in stare sa transformam acest
invatamant sovietic, dar credem ca vom putea importa acest sistem gratuit din
Finlanda? Prosteala pe fata. Demagogie maxima. Noi, romanii, nu am schimbat
sistemul de invatamant de tip sovietic pentru ca nu am vrut.
2. In mod evident nu
cunoastem sistemul finlandez de invatamant, ci doar unele trasaturi publicate
de o revista. In mod obligatoriu trebuie sa retinem ca finlandezii si-au creat un model de invatamant corespunzator necesitatilor lor.
3. In mod evident nu
cunoastem nici sistemele de invatamant din alte tari ca Germania, SUA, Japonia.
Oare credem ca sistemul de invatamant din Germania e mai prost decat cel din
Romania? Nu putem crede asa ceva, dar avem un "argument", invatamantul acela e
privat, nu gratis, moca, cum ne place noua.
4. In toata lumea
invatamantul e privat, deci pe bani. Din toate sistemele de invatamant
existente pe acesta planeta noi am gasit ca exemplu cel finlandez, pentru ca e gratis. Atat
timp cat nu ne dorim sa schimbam acest mecanism sovietic, consider ca toate
manifestarile acestea publice sunt doar manipulari, pe linia lozincii “Tara te vrea prost”.
5. Nu in ultimul
rand, sunt o serie de jurnalisti ce n-au habar despre problemele invatamantului,
dar brusc devin competenti cand lauda “modelul finlandez”.
As putea sustine inca
cateva idei, dar cu ce folos?
Daca sunt initiative ce vizeaza schimbari in educatie, e obligatoriu sa nu uitam ca vorbim de educatia din Romania, adica de un sistem sovietic- ceausist, care e populat cu bugetari formatati tot pe model sovietic- ceausist. E oportun sa ne reamintim ca doar in 2018 am avut PATRU ministri (sinistri) la Educatie, toti unul si unu, Liviu Pop, Valentin Popa, Rovana Plumb - interimar si deja celebra gropara a invatamantului, Ecaterina Andronescu. Cu asemenea "specialisti" (sau altii asemenea lor) crede cineva ca va putea creste calitatea invatamantului romanesc? Sa fim seriosi. Putem doar sa fardam mortul.
Daca sunt initiative ce vizeaza schimbari in educatie, e obligatoriu sa nu uitam ca vorbim de educatia din Romania, adica de un sistem sovietic- ceausist, care e populat cu bugetari formatati tot pe model sovietic- ceausist. E oportun sa ne reamintim ca doar in 2018 am avut PATRU ministri (sinistri) la Educatie, toti unul si unu, Liviu Pop, Valentin Popa, Rovana Plumb - interimar si deja celebra gropara a invatamantului, Ecaterina Andronescu. Cu asemenea "specialisti" (sau altii asemenea lor) crede cineva ca va putea creste calitatea invatamantului romanesc? Sa fim seriosi. Putem doar sa fardam mortul.
Exista in societatea
romanesca o tendinta spre emancipare, aceasta tendinta este insa firava si este
sustinuta doar de societatea civila, de o mica parte a societatii civile, asa
cum se poate observa in raport cu manifestatiile din ultimii doi ani. Tot intr-un
mod timid se manifesta si unele personalitati publice, cateva doar, ce
indraznesc sa puna problema privatizarii invatamantului. Partidele politice,
fiind toate de stanga in Romania si simuland democratia ("Tara partidului unic"), nu au niciun interes
sa schimbe sistemul sovietic de invatamant.
Macar o parte din
cetatenii Romaniei, o mica parte e adevarat, intelege ca viitorul natiunii
noastre depinde de educatie si, prin urmare, doresc emanciparea educatiei. O si
mai mica parte intelege ca sistemul sovietic de invatamant trebuie inlocuit cu
un altul, cu orientare occidentala (mai multe aspecte gasiti la pag. 90 in cartea mea). Este un semn firav, dar totusi un semn ca populatia
intelege ca acest sistem sovietic – gratuit de invatamant ne ingroapa ca
natiune.
Vlad Petreanu a publicat
pe blogul sau un sondaj cu privire la privatizarea sistemului de invatamant
universitar in Romania.
Legatura aici: https://www.petreanu.ro/gratuit-invatamantul-universitar/
Legatura aici: https://www.petreanu.ro/gratuit-invatamantul-universitar/
La momentul in care
eu am luat datele din acest sondaj situatia era aceasta, din aproximativ 500 de respondenti, doua treimi sustineau necesitatea privatizarii sistemului universitar aici, in
Romania. Aceste date arata ca o parte dintre cetateni identifica una din
cauzele stagnarii noastre ca natiune, adica au sesizat nivelul prost al
educatiei de stat facute moca.
Faptul ca 2/3 dintre
urmaritorii blogului au optat pentru privatizare este in acelasi timp si un
indiciu ce explica aceasta campanie pentru sustinerea invatamantului gratuit prin campania de promovare a modelului finlandez. Fostilor
comunisti, actualilor neocomunisti le e frica de schimbare, le e frica
universitarilor ca-si vor pierde posturile bine platite ca sa produca someri,
le e frica politicienilor ca populatia se destepata si nu mai au pe cine prosti.
Daca ne dorim un
invatamant mai bun, trebuie sa-l privatizam. Exista ca totdeauna mai multe
solutii. Una dintre posibilitati este demararea acestui proces in etape, prin privatizarea
invatamantului universitar. Se poate face usor si repede, intrucat
universitatile sunt institutii ce au “autonomie universitara”.
Eu sunt una dintre putinele voci ce sustin privatizarea invatamantului aici, in Romania, cu scopul de a produce un invatamant de calitate si cetateni capabili nu doar sa se integreze in societate, ci si sa o poata perfectiona, pentru a atinge un nivel ridicat de bunastare. Progresul unei natiuni, bunastarea nu se obtin cu grajdari. Despre acest aspect am expus cateva idei in cartea Evaluarea si motivarea elevului (2018).
Eu sunt una dintre putinele voci ce sustin privatizarea invatamantului aici, in Romania, cu scopul de a produce un invatamant de calitate si cetateni capabili nu doar sa se integreze in societate, ci si sa o poata perfectiona, pentru a atinge un nivel ridicat de bunastare. Progresul unei natiuni, bunastarea nu se obtin cu grajdari. Despre acest aspect am expus cateva idei in cartea Evaluarea si motivarea elevului (2018).
Privatizarea invatamantului este
campania ce ar trebui sustinuta de jurnalisti, de oameni de cultura si de
organizatii civice. Daca nu dorim privatizarea invatamantului, doar impletim
vorbe cu scopul de a amagi poporul.
Schimbarea Romaniei, a natiunii noastre, se poate face prin schimbarea institutiilor sovietice in primul rand. Noi vrem sa traim in capitalism, dar functionam cu institutii sovietice (au mai spus-o si altii). Dupa ce vom schimba si institutia sovietic - ceusista a invatamantului, prin educatie vom putea schimba si natiunea romana.
 |
| Cat mai multe facultati si masterate pe banii fraierilor |
Schimbarea Romaniei, a natiunii noastre, se poate face prin schimbarea institutiilor sovietice in primul rand. Noi vrem sa traim in capitalism, dar functionam cu institutii sovietice (au mai spus-o si altii). Dupa ce vom schimba si institutia sovietic - ceusista a invatamantului, prin educatie vom putea schimba si natiunea romana.
Problema e simpla, vrem sa schimbam societatea in care traim sau nu?
Il est difficile de libérer des imbéciles des chaînes
qu’ils vénèrent.
Voltaire
