Sarmizegetusa Regia, intre istorie si masluire (V)

La Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului exista mai multe locuri unde au fost descoperite amenajari ale dacilor si ale romanilor cuceritori, denumite de istorici si cercetatori "terase", la randul lor numerotate de la unu la 11.

Pe terasa a 11-a s-a descoperit ceea ce istoricii numesc "Sanctuarul mare circular". De mentionat ca toate aceste denumiri sunt in parte arbitrare, caci nu se cunoaste titulatura dacica sau romana a amenajarilor si constructiilor gasite la Sarmizegetusa Regia. 

"Sanctuarul mare circular" este usor de recunoscut dupa lemnele infipte in mijlocul lui. In fotografia de mai jos efectuata in 2011 se poate observa acest vestigiu.

Se poate observa cu usurinta ca acest loc denumit sanctuar, este de fapt un cerc facut din doua randuri de pietre, un rand exterior din pietre mai mari si in interiorul acestuia un alt rand de pietre mai mici slefuite, adica un cerc dublu de piatra. In interiorul acestui cerc dublu se afla niste lemne infipte, in doua cercuri concentrice. Dar ce reprezinta acest loc si ce rol au acele lemne? Cine a infipt lemnele?

Pe terasa a 11-a s-a sapat de mai multe ori in decursul istoriei, primele sapaturi avand loc chiar in secolul XIX. De specificat ca in mod oficial se cunosteau ruinele de la Gradistea Muncelului inca din sec. XVI. 

In ziua de 21 iulie 1803 incep primele sapaturi (recunoscute) pentru a se vedea ce e cu ruinele de la Gradistea, sapaturi efectuate sub conducerea lui B. Aigler, cu o echipa de 10 muncitori, sub coordonarea lui P. Torok, comisar din partea Tezaurariatului Cameral (lucrarea amintita, p. 127). 

Care este istoria cercetarilor cercului dublu de piatra de la Gradistea Muncelului?

De retinut ca in 1804, maiorul de geniu M. Pechy intocmeste si publica un raport dupa vizitarea ruinelor de la Sarmizegetusa, raport in care descrie si cercul dublu de piatra (ale carui pietre considera ca sunt din Dealul Cetatii din Deva) (p. 131). Nu stim daca aceasta e cu adevarat prima mentiune a acestui vestigiu, dar aceasta mentiune exista si o luam in considerare. Faptul ca in 1804 acest cerc dublu de piatra era descoperit/vizibil ne indica faptul ca acolo s-au facut sapaturi cuprinzatiare si intense in 1803 sau poate chiar mai inainte.

Acolo sapa si altii, istorici amatori sau doar cautatori de comori. In 1847, printre cei ce sapa sunt si Ackner, Neigebaur si Fodor, ce publica descrieri detaliate ale Gradistei (p 133-134). Ackner considera cercul dublu de piatra ca fiind "Circus". 

G. Finaly publica mai multe documente despre Gradistea Muncelului, dar intreprinde si o drumetie la Gradistea (probabil in 1910) unde descrie printre altele: "cercul dublu de piatra" si "cladirea pentagonala" (p. 134). Unde e cladirea pentagonala?

La propunerea lui Finaly, Lang si Kuzsinszky tot perimetrul de la Gradistea (591 iugare) este declarat monument al naturii (p. 135). 

In 1924 sub coordonarea lui D. M. Teodorescu se efectueaza sapaturi la Costesti si Gradistea. In 1926 a fost sectionat sanctuarul mare circular (p. 142). Teodorescu publica in 1930-1931 o lucrare "Cetatea dacica de la Gradistea Muncelului".

Eu nu detin date despre alte sapaturi la Sarmizegetusa pana in anul 1950. Consider ca este aproape imposibil ca acestea sa nu fi existat. 

Din 1949 pana in 1972 conducerea colectivelor de cercetare si a sapaturilor arheologice a fost incredintata lui Constantin Daicoviciu (p.151). Eu exprim doar o parere personala, din acest moment, 1949, a inceput implicarea propagandei comuniste in manipularea istoriei. Este cunoscut si faptul ca tatal si fiul Daicoviciu au dorit sa-si atribuie cat mai multe descoperiri arheologice.

In 1950 s-a sectionat din nou marele sanctuar circular si s-au identificat pe terasa 11 mai multe vestigii, printre care si micul sanctuar circular (p. 151-152). Despre aceste sapaturi C. Dacoviciu publica cateva rapoarte in SCIV, II, 1, 1951, p. 95-126. 

In 1951 s-a dezvelit complet marele sanctuar circular (p. 152).  Foarte interesant de remarcat ca acum este prima data cand se vorbeste de "urmele stalpilor de lemn" din cercul dublu de piatra. Deci nu se pune problema existentei unor stalpi de lemn, ci a unor "urme". Se mai precizeaza ca in 1950 nu s-a urmarit identificarea tuturor acestor urme, ci s-a calculat numarul de stalpi din cele doua cercuri concentrice (p. 152).

Aceste fapte ma determina sa exprim mari indoieli despre existenta, amplasarea si numarul acestor lemne infipte in cercul dublu de piatra. Cu atat mai mult cu cat acesti stalpi, daca ar fi existat, ar fi trebuit sa se gaseasca fixati/sprijiniti pe niste plinte de piatra! Deci nu au gasit arheologii plinte de piatra, dar au gasit urme ale unor stalpi de lemn, dupa 2000 de ani! Incredibil!

Mai trebuie mentionat si faptul ca unii arheologi sustin ca in mijlocul acestui cerc dublu de piatra s-ar fi gasit si o constructie cu absida. Unde e constructia cu absida? A existat sau nu? Daca a existat, cine a distrus-o?

Pe baza informatiilor prezentate (este foarte posibil ca informatiile mele sa fie insuficiente) eu consider ca in cercul dublu de piatra numit "sanctuarul mare circular" nu au existat niciun fel de lemne infipte de catre daci sau romani. Iar titulatura de "sanctuar" este nefondata.

Mai trebuie amintita si traditia orala ce explica aparitia lemnelor din cercul dublu de piatra in legatura cu regizorul Sergiu Nicolaescu, ce a turnat aici scene din filmul "Dacii". 

Mai trebuie precizat ca acest cerc dublu de piatra nu reprezinta sub nicio forma un calendar, nici mai avansat, nici mai primitiv. Calendarul e o teorie fantasmagorica.

Falsificarea istoriei si a vestigiilor de la Sarmizegetusa Regia reprezinta o mare rusine. Un alt fals il voi dezbate in episodul urmator, asa numitul "Soare de andezit". 

(in curand) 

PS

Constat (cu uimire) ca se prezinta lucruri false pana si in tezele de doctorat in istorie.

Alerg deci exist

Viata nu inseamna a trai, ci a sti pentru ce traiesti (Nicolae Iorga)

Dupa ce am descoperit ca viata nu are nici un sens, nu ne ramane altceva de facut decat sa-i dam un sens (Lucian Blaga)

O noua victorie a Justitiei in Romania

Dupa ce decenii la rand Justitia din Romania nu a fost decat o anexa a politicului (sa nu zic o prostituata), dupa ce decenii la rand coruptia a fost un motiv de mandrie a fostilor proletari, dupa ce Romania a ajuns prin definitie "tara coruptiei fara corupti", a inceput schimbarea in bine.
Un nou succes al Justitiei ma bucura in aceste zile,  fostul senator PSD, Catalin Voicu, a primit sentinta definitiva, sapte ani cu executare. Catalin Voicu este expresia coruptiei institutionalizate, el este expresia transformarii proletarului sovietic in capitalist de cumetrie, el exprima esenta mecanismului de pervertire sociala, de scufundare in mocirla a societatii romanesti.
Catalin Voicu era bratul PSD ce urma sa faca un scut impotriva Justitiei, in apararea PSD-istilor corupti.El a fost cel insarcinat cu coruperea Justitiei insasi.
Dupa condamnarea cu executare a lui Adrian Nastase, condamnarea lui C. Voicu reprezinta nu doar o reusita a Justitiei, ci reprezinta o victorie nationala, ziua libertatii nationale. Eliberarea de sub imperiul CORUPTIEI.

Cătălin Voicu avea visul de a controla Justiţia. Nu doar caţiva magistraţi şi poliţişti, el îşi dorea o reţea „funcţională” în toată ţara. Ambiţios, cu un ţel clar întipărit în minte, Voicu a prins şi momentul zero pentru a începe racolarea: decembrie 1989. A fost, cum se spune, omul potrivit la locul potrivit, Voicu fiind ofiţer în cadrul Statului Major General din MApN. A făcut Şcoala militară de ofiţeri activi de transmisiuni de la Sibiu, a absolvit Dreptul la Academia de Poliţie, iar între 1986 - 1997 a fost ofiţer activ şi a fost decorat şi cu Virtutea Militară în grad de Cavaler. Primul pas a fost făcut în clipele fierbinţi ale Revoluţiei, atunci când a mers la Parchetul General, unde ar fi fost delegat de FSN pentru coordonarea procurorilor

Citeste mai mult: adev.ro/mlpw6v

C. Voicu - ca majoritatea sforarilor ce ne conduc destinele nationale - nu a aparut din nimic, Voicu a fost "tovarasul" de nadejde a lui Iliescu, ca toti tovarasii fostului regim comunist, infiltrati unde trebuie in noile structuri ale Romaniei postdecembriste. Catalin Voicu a fost ofiter activ intre 1986 - 1997; in momentele existentei FSN-ului a fost delegat de catre FSN sa coordoneze procurorii la Parchetul General. Ulterior a fost trecut la SPP si a ajuns consilier pe probleme de siguranta a lui Ion Iliescu.

Impreuna cu C. Voicu si-au primit pedepsele si alti complici: omul de afaceri Marius Locic, judecatorul Florin Costiniu, omul de afaceri Costel Casuneanu,  dupa un proces ce a durat trei ani.

O data putem spune istorica: 22 aprilie 2013 - DECIZIA DEFINITIVA: Fostul senator PSD Catalin Voicu a fost condamnat definitiv si irevocabil de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie la 7 ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta.

Alături de Voicu, instanţa l-a condamnat la patru ani de închisoare şi pe omul de afaceri Marius Locic. Fostul judecător Florin Costiniu şi omul de afaceri Costel Căşuneanu au primit condamnări cu suspendare. Decizia este definitivă după un proces care a durat trei ani.

Citeste mai mult: adev.ro/mlnav9

Cătălin Voicu avea visul de a controla Justiţia. Nu doar caţiva magistraţi şi poliţişti, el îşi dorea o reţea „funcţională” în toată ţara. Ambiţios, cu un ţel clar întipărit în minte, Voicu a prins şi momentul zero pentru a începe racolarea: decembrie 1989. A fost, cum se spune, omul potrivit la locul potrivit, Voicu fiind ofiţer în cadrul Statului Major General din MApN. A făcut Şcoala militară de ofiţeri activi de transmisiuni de la Sibiu, a absolvit Dreptul la Academia de Poliţie, iar între 1986 - 1997 a fost ofiţer activ şi a fost decorat şi cu Virtutea Militară în grad de Cavaler. Primul pas a fost făcut în clipele fierbinţi ale Revoluţiei, atunci când a mers la Parchetul General, unde ar fi fost delegat de FSN pentru coordonarea procurorilor.

Citeste mai mult: adev.ro/mlpw6v

Cătălin Voicu avea visul de a controla Justiţia. Nu doar caţiva magistraţi şi poliţişti, el îşi dorea o reţea „funcţională” în toată ţara. Ambiţios, cu un ţel clar întipărit în minte, Voicu a prins şi momentul zero pentru a începe racolarea: decembrie 1989. A fost, cum se spune, omul potrivit la locul potrivit, Voicu fiind ofiţer în cadrul Statului Major General din MApN. A făcut Şcoala militară de ofiţeri activi de transmisiuni de la Sibiu, a absolvit Dreptul la Academia de Poliţie, iar între 1986 - 1997 a fost ofiţer activ şi a fost decorat şi cu Virtutea Militară în grad de Cavaler. Primul pas a fost făcut în clipele fierbinţi ale Revoluţiei, atunci când a mers la Parchetul General, unde ar fi fost delegat de FSN pentru coordonarea procurorilor.

Citeste mai mult: adev.ro/mlpw6v

Sarmizegetusa Regia, intre istorie si masluire (IV)

Cum de s-a permis la Sarmizegetusa Regia, de-a lungul timpului, contructia unor cabane si amplasarea unor tabere de corturi chiar in site-ul istoric, adica intre artefacte? Studentii de la Universitatea din Cluj si-au amenajat o cabana si un WC chiar in site, in apropiere de zidul estic al fortificatiei, apoi - in urma scandalului declansat - acea cabana a fost demolata (cred, in 2004). Mai recent, in 2005, o tabara "de arheologie" a elevilor de la un liceu din Cluj (Emil Racovita) si-a gasit locul tot in site, chiar pe terasa XI. Cateva fotografii de la acea tabara merita a fi publicate ca amintire, dar si ca intrebare pentru domnul profesor Ioan Glodariu.
(fotografiile de mai jos sunt de pe http://www.dacii.ro/sarmis2005/racovita.8k.ro/sarmi/sarmi2005.htmn )

La o bere pe pilonii de ciment de la sanctuarul mare circular - terasa XI

Elevi si corturi... (tot pe terasa XI)

Si o fotografie document...

In ipoteza in care la Sarmizegetusa totul e o masluire (masluirea comunistilor de atunci si de acum), chiar nu conteaza ce se intampla acolo, nici faptul ca tot acolo s-a "creat" langa sancutuarul mare circular o groapa de gunoi etc. 

Dar oare e posibil ca totul sa fie doar o masluire?

Sa parasim putin viata la cort si berea de pe pilonii din ciment ai sanctuarului mare circular si sa aruncam o privire spre minunatul "drum pavat".

Fortificatia este strabatuta de un drum pavat, ce leaga poarta de vest de poarta de est (deocamdata ascunsa vizitatorilor) si care se prelungeste pana pe terasa XI. Terasa XI este usor de identificat, pe ea se afla "sanctuarul mare circular", cel cu lemnele infipte in mijloc si piloni din ciment. Ciment dacic, numa' bun ca suport pentru sticlele de bere (cimentul este comunist, nu dacic, dacii nu cunosteau cimentul). 

In foto de mai jos se poate observa bine drumul pavat (foto realizata in 2011).

 

Daca suntem atenti la materialul de constructie constatam ca avem de-a face cu niste bucati relativ mici de piatra, un fel de dale. Si dispunerea lor merita a fi observata, sunt mai multe dale pe un singur rand.

In fotografia alb-negru de mai jos observam drumul pavat la momentul dezvelirii sale.

In foto de mai sus (lucrarea mentionata, 1989) se poate observa ca drumul pavat e format din lespezi, placi de piatra destul de mari, in mod evident diferite de cele din fotografia color. In mod super evident, exista un singur rand de lespezi de piatra (pana la ramificatie). Fiindca nu exista niciun reper in fotografie, mi-e greu sa estimez dimensiunea unei lespezi de piatra, dar ar putea fi cam 40-50 cm latime si 100 - 120 cm lungime, 14-18 cm grosime.
Intrebare: "Care e originalul drum pavat?" Cel din fotografia alb-negru sau cel din fotografia color?.
Ce s-a intamplat cu drumul pavat din foto alb-negru?

Pana se va gandi cineva sa dea un raspuns stiintific, sa mai facem cativa pasi prin Sarmizegetusa Regia si sa ne oprim la sanctuarul mare circular.
(va urma)

Sarmizegetusa Regia, intre istorie si masluire (III)

Indoielile mele in legatura cu zidul fortificatiei de la Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului tin inclusiv de originalitatea acestui zid. In lucrarea "Cetati si asezari dacice in Sud-Vestul Transilvaniei" (1989), autori: Hadrian Daicoviciu, Stefan Ferenczi, Ioan Glodariu, sunt publicate mai multe fotografii (toate alb-negru) intre care si una cu "Poarta de Vest" si zidul fortificatiei. Toate fotografiile alb-negru ce vor aparea in aceste episoade sunt scanari ale fotografiilor din lucrarea amintita. Daca claritatea acestora lasa de dorit, acest fapt se datoreaza calitatii fotografiilor din lucrare.

Fotografia de mai jos ne prezinta un zid format din trei randuri de blocuri de piatra. Prin urmare nu sunt nici doua, nici sase randuri suprapuse de blocuri de piatra.

Intrebarea este: "Cum s-a ajuns de la trei randuri de blocuri de piatra la sase randuri?"
Fiecare este liber sa dea raspunsul care-i place. Eu insa, astept un raspuns din partea istoricilor, a specialistilor.

Pe langa raspunsul la intrebare, eu  astept ca aceste modificari in site sa dispara.
NU este admisibil ca in numele unei propagande bolnave, a unui regim bolnav ce - oficial -  a disparut de 24 de ani, sa prezentam in continuare un fals pe post de istorie.
Este util sa observam ca blocurile de piatra au diferite demensiuni si, in general, sunt de forma patrata.

Ar fi cazul sa aruncam o privire si pe panoul ce da explicatii asupra fortificatiei.

Din acest panou ar trebui sa retinem denumirile ce sunt date unor locuri si artefacte din fortificatie si din jurul fortificatiei.
In episodul urmator voi discuta despre "drumul pavat" ce duce la "sanctuarul mare de andezit", adica pe terasa numerotata de specialisti cu numarul 11.
(in curand)

Sarmizegetusa Regia, intre istorie si masluire (II)

Asa cum am aratat deja, Consiliul Judetean Hunedoara a dorit sa faca o parcare la Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului si a facut-o. Putin a lipsit ca zidul fortificatiei sa nu se prabuseasca din cauza lucrarilor pentru aceasta parcare. Dar nu este exclus ca in viitor, datorita erodarii solului si a alunecarii in continuare a pamantului sa se produca prabusirea zidurilor. Foarte grav. De aceea eu cred ca trecerea acestui loc sacru pentru natiunea romana, trecerea acestui monument UNESCO de la Ministerul Culturii la Consiliul Judetean Hunedoara a fost o eroare (trecerea s-a facut in Februarie 2013, la doi ani dupa faptele relatate deja).

In foto nr 2 (poza de mai sus, realizata in 2011) vedem zidul fortificatiei de la intrarea "Portii de Vest". 

Cifra 9 ne arata cum - datorita lucrarilor de la parcare - pamantul s-a surpat pana la aproximativ 30 cm de zid (in dreptul cifrelor 10 - 12). 

Dar despre care zid este vorba? Despre zidul fortificatiei, bineinteles. Si totusi intrebarea ramane: "Despre care zid este vorba?".Fotografia nr. 2 dezvaluie un fapt incredibil, respectiv existenta a doua straturi distincte de blocuri de piatra in peretele fortificatiei. Un strat inferior, de doua randuri de blocuri de piatra, notate in foto cu cifra 12 si deasupra, alte patru randuri de blocuri, notate cu cifra 11.

Dupa cum este cunoscut dacii nu foloseau niciun fel de "mortar" pentru a lega blocurile de piatra intre ele. Nu se cunostea cimentul, in consecinta nu au folosit ciment. Sageata notata cu cifra 10 ne indica prin linia punctata cu rosu faptul ca la Sarmizegetusa Regia exista un strat de mortar intre primele doua randuri de blocuri de piatra de la baza (cifra 12) si celelalte, de deasupra (cifra 11). Acest fapt ma determina sa sustin ideea ca aici s-a construit un zid peste un alt zid, prin urmare s-a modificat site-ul istoric. Cele patru randuri de blocuri de piatra superioare notate cu cifra 11 reprezinta o constructie realizata pe vremea comunistilor (inainte de 1989), nu o constructie a dacilor sau a romanilor ce au cucerit aceasta fortificatie.

Modificarea unui site istoric inseamna falsificarea acestuia, falsificarea istoriei, de fapt. Dar de ce trebuia sau de ce trebuie sa ne falsificam istoria?

Eu devin suspicios si ma intreb daca macar cele doua randuri de blocuri de piatra de jos (cifra 12) sunt originale, nu cumva intreaga fortificatie este un fals? Ce e adevarat in site-ul de la Sarmizegetusa Regia?

(va urma)

.

Sarmizegetusa Regia, intre istorie si masluire (I)

Pe masura ce timpul imi va permite, voi scrie despre starea actuala a vestigiilor de la Sarmizegetusa Regia. 
Starea actuala a site-ului istoric de la Sarmizegetusa Regia - Gradistea Muncelului, vestigiile si amenajarile ce pot fi acum vazute, dateaza - in buna parte - din perioada comunista, amenajari efectuate inainte de 1989.
Nu ar fi nimic rau in asta, daca aceste amenajari nu ar fi dus la modificari esentiale in site, la falsificarea unor vestigii si, prin urmare, la o denaturare a acestui loc istoric, o denaturare a istoriei noastre.
Eu nu pun la indoiala munca de cercetare efectuata de istorici in site, nici rezultatele obtinute, nici probitatea profesionala a acestora. Eu discut despre amenajarea site-ului istoric de la Sarmizegetusa Regia.
Pentru a nu discuta doar pe seama a ceea ce vedem "cu ochiul liber", ma raportez si la o lucrare intitulata "Cetati si asezari dacice in Sud-Vestul Transilvaniei" (1989), autori: Hadrian Daicoviciu, Stefan Ferenczi, Ioan Glodariu .
Asa cum am scris si in urma cu doi ani pe un alt blog, in opinia mea la Sarmizegetusa Regia s-a falsificat istoria in numele si totodata in spiritul ideologiei comuniste, ceea ce nu poate fi decat grav. In plus, ne si batem joc de aceste locuri sacre. Cum ne batem joc? Voi arata in continuare.
Eu, nefiind istoric, nu-mi permit sa emit judecati de valoare, dar ca cetatean am dreptul sa-mi pun intrebari, am dreptul sa critic si mai ales, am dreptul sa fiu corect informat cu privire la istoria poporului din care fac parte.
Imi asum rolul de "Toma Necredinciosul", de cetatean suspicios ca este pacalit in raport cu vestigiile de la Sarmizegetusa Regia, caci aceasta este momentan convingerea mea; aici, in acest loc sacru al istoriei natiunii romane, s-a falsificat istoria.

Sa incepem cu intrarea in site, in cetatea Sarmizegetusa Regia, unde se presupune ca au locuit capeteniile Regatului Dacia. Eu am scris ca se presupune pentru ca nu exista o unanimitate, nici macar un consens asupra acestui fapt (si asa cum deja am specificat, nu doresc sa ma pronunt asupra evenimentelor istorice).

In fotografia de mai sus vedem intrarea "Poarta de Vest" a fortificatiei (foto realizata in 2011).
Cifra nr. 7 (cu rosu) indica zidul fortificatiei. Cifra nr. 8 indica locul unde Consiliul Judetean Hunedoara a facut pe langa parcarea din fata fortificatiei si niste trepte. In urma scandalului produs prin mutilarea site-ului, treptele au fost distruse (parcarea a ramas), pentru a nu sta marturie prostiei de tip bizonic (ca acum nu se mai poate vorbi de "avant proletar"). Vestigiilor de la Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului le lipseau o parcare si niste trepte. Atat putem, atat facem. Doar ca distrugem. Excavatia pentru parcare s-a oprit cam la 1,5 metri de zidul cetatii. Despre mareata lucrare cititi aici http://www.mediafax.ro/cultura-media/lucrarile-la-parcarea-de-la-sarmizegetusa-regia-s-au-facut-fara-autorizatie-vestigiile-posibile-sunt-compromise-8554247.
"Istoricii şi arheologii sunt absolut şocaţi de inconştienţa şi incompetenţa edililor locali care au ajuns la „performanţa" de a aduce grave avarii unicului sit arheologic din România aflat pe lista Patrimoniului UNESCO. „Această atitudine este pur şi simplu de neetichetat", a declarat Răzvan Theodorescu, fost ministru al Culturii şi istoric de artă" (http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/la-sarmizegetusa-ancheta-trece-parcarea-ramane-233083.html).
Dar nici pe departe aceasta parcare si acele trepte nu reprezinta cele mai mari grozavii petrecute in acest loc.
(va continua)

Lectia despre Justitie a lui Basescu

Presiunile pe care le exercita toti coruptii zilelor noastre, unii dintre ei aflati deja in puscarie, altii cu un picior in groapa, ca sa zic asa, la adresa Justitiei, au determinat Comisia Europeana sa ia din nou atitudine. Sa ia atitudine pentru pastrarea independentei justitiei si pentru buna ei functionare.
USL s-a mai pacalit o data, crezand ca va putea sa-si ascunda planurile in spatele unui simulacru de examen, privind numirea sefilor de la Parchet si DNA.
Basescu - de voie sau de nevoie, caci nu conteaza - a iesit cu legea in mana in public si a citit legea. Mi-a placut de Basescu, ce a zis cam asa: "Fiecare politician trebuie sa-si asume faptele".
Pai asta nu voiau USL-istii, ei voiau sa-si asume decat comisioanele.

De alegerile din fruntea acestor institutii va depinde Romania, evolutia sau regresul societatii romanesti, vom pasi spre un stat de drept, sub protectia legii, sau ne vom infunda din nou in coruptie, in statul celor smecheri, al infractorilor de toate genurile, a celor ce au secatuit Romania si si-au batut joc de aceasta natiune.
Eu le doresc tuturor coruptilor, politicienilor, acestor "secaturi" cum le spunea Octavian Goga, parnaie lunga si grea. Sa aibe parte de vise erotice in fiecare noapte cu gura dechisa.
Daca Justitia va reusi sa-si continue rolul social, de curatare a societatii de corupti, vom scapa in cativa ani de dinozaurii "comunisti", cei ce au incercat sa recreeze structuri de tip societic, bazate pe spaga, nepotism si impostura. Sper ca Nastase sa se intoarca la parnaie, unde ii este locul, alaturi de ceilalti cinci tovarasi din dosarul "Trofeul calitatii". "Structurili" trebuie sparte, la fel ca retelele de droguri sau proxenetism. Degeaba avem succese in lupta impotriva drogurilor, daca tara este corupta de politicienii ei. Justitia trebuie sa-si asume eradicarea "meningitei morale" de care sufera romanii.
Speranta Romaniei ca stat al secolului XXI si ca stat european sta in Justitie.
E timpul ca Romania sa fie condusa de cinstiti si competenti. Aceasta este provocarea ce sta in fata Justitiei, separarea valorilor de infractori.

0,7% crestere in 2012

PIB-ul Romaniei in anul 2012 a fost mai mare cu 0,7% decat in 2011.
Ramurile economice ce au contribuit la aceasta crestere au fost industria, comerţul, exporturile. Agricultura, datorita secetei a avut o contribuţie mai mică cu peste 20%.
Ce inseamana acest lucru?
1. Exista crestere economica. Acest fapt, ca cifra matematica, este un fapt pozitiv.
2. 0,7% inseamna un nimic. Un nimic mai mare cu 0,7%.
Daca ne raportam la statele din jur, la Bulgaria, Albania si... Marea Neagra, stam bine. Dar daca ne raportam la noi insine?
Problema Romaniei - in situatia creata - cu 5,5 milioane de pensionari in 2012, nu mai este "de unde luam bani?", ci "ce facem cu banii?". Deci nu mai suntem la nivelul anilor 2008-2009.
Adica, ce facem? Facem politica populista sau facem politica capitalista?
Mai conteaza si cum facem politica...
Sper ca in luna mai guvernul Ponta 2 sa fie in stare sa explice creditorilor ca micsorarea TVA la panificatie nu doreste sa reduca pretul painii, ci doreste REDUCEREA EVAZIUNII FISCALE (aceasta a fost ideea de pe vremea guvernului Boc n). Prin urmare, sumele nu se vor pierde la buget, ci vor fi recuperate din reducerea evaziunii fiscale. Daca s-ar vrea acest lucru. Caci nu poti sa ramai doar la nivel declarativ. Mai trebuie si alte masuri, pe langa reducerea TVA. Acest fapt ar deschide usa si altor imprumuturi necesare pentru investitii (si din fondurile UE).
Doar investitiile ne salveaza.
Iar cresterea salariului minim si alte masuri populiste ne ingroapa. Macar la PNL sper sa existe acea vointa politica de sustinere a dezvoltarii economice, si sa mai amane indexarea pensiilor pana cand Romania va avea o crestere economica de 2%.
Si intregul PNL ar trebui sa fie cu ochii pe Vosganian, care e un sforar economist priceput, dar prea inclinat spre sforarii de tip "socialist". Marirea pensiilor in 2007 sper ca nu s-a uitat...