Tara e Romania, dar cine e poporul?

Pe langa fel si fel de lozimci si imbarbatari patriotice (au si ele rostul lor), istoria ne arata ceea ce suntem.
Noi ne imbatam cu apa rece tot timpul, pe motiv ca suntem vreun aluat deosebit, o minciuna pe care ne-o servim singuri si credem ca si altii (celelalte popoare) o inghit.
Nimic mai fals, pentru bulgari suntem doar niste "mamaligari", dar nu de acum sau de ieri, de secole.
Dar cum oare ne vedem noi, prin personalitatile acestei tari, prin ochii valorilor, nu prin ochii infractorilor.

Care infractori? Nu gainarii, ci coruptii, politicienii care in loc sa ne indrepte spre progres, ne infunda in mocirla.

I.L. Caragiale:
"Partidele politice în înţelesul european al cuvântului, adică întemeiate pe tradiţiune, pe interese vechi sau noi de clasă şi prin urmare pe programe de principii şi idei, nu există în România. Cele două aşa-numite partide istorice, care alternează la putere nu sunt în realitate decât două mari facţiuni, având fiecare nu partizani, ci clientelă"

Octavian Goga:
“Ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei… Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii care s-au vândut o viaţă întreagă, deputaţii contrabandişti… Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală.” 

M. Eminescu:
„Voi aratati prin zilnica pilda ca coruptia e mijlocul cel mai lesnicios de trai in Romania. Acesta este spiritul cel rau care desface societatile romanesti si le nimiceste pan-in sfarsit; acesta este veninul care da loc la miscari sociale si la nemultumire […] contribuie a destrama spiritul public, a-l face sa nu mai creaza nici in drept, nici in bine, a nu mai astepta nimic de la munca, totul de la tertip si de la apucatura “

Jogging si alergarea de rezistenta (5)

Alergarea este una din formele cele mai accesibile, dar si mai eficiente pentru combaterea adevaratei boli a epocii moderne, sedentarismul. Toate bolile civilizatiei, inclusiv cancerul, au o pre-cauza in sedentarism. Acum 2000 de ani, cancerul facea doar o patrime din victimele din zilele noastre.
Specia umana nu a fost niciodata sedentara. Sedentarismul a inceput in forma incipienta odata cu dezvoltarea agriculturii, cam acum 12.000 de ani, dar sedentarismul ca stil de viata a aparut in sec. XX.
Am ajuns in acel stadiu de imobilizare, incat obosim si daca urcam un etaj...
Alergarea, ea este regina sporturilor. Dovada este data de faptul ca multi sportivi din alte sporturi, dupa ce isi incheie activitatea de performanta, se apuca de alergare, mai mult, chiar participa la competitiile de alergari, la crosuri, semi-maratoane si chiar maratoane.
Fostul atacant al nationalei Cehiei, Pavel Nedved, acum in varsta de 40 ani, membru in consiliul de administratie al clubului de fotbal Juventus Torino, va alerga in acest an la maratonul de la Praga (12 mai).
Edwin van der Sar (130 de selecţii pentru Olanda), dublu castigator al Ligii Campionilor, cu Ajax şi Manchester United, a terminat cursa de 42, 195 km a maratonului New York din 2011.
Aceste exemple de fosti fotbalisti ce alearga pe distante foarte lungi (si grele), cum este maratonul, demonstreaza valoarea alergarii de rezistenta.

Duca Mihael Adrian 2013

Despre alergarea de maraton

Se organizeaza foarte multe competitii de maraton in Romania. Ceea ce este bine. Unele sunt alergari pe sosea, altele pe teren variat, chiar pe munte.
Indiferent unde este locul de desfasurare, alergarea a 42 de kilometri este foarte dura, foarte grea si necesita un bun si indelungat antrenament. Pentru majoritatea dintre noi mersul pe jos a unei distante de 42 km este imposibil.
Daca la un concurs de cros de 3-4 km poate sa participe oricine, fiind o distanta relativ mica, distantele ce depasesc 3-4 km necesita deja o buna pregatire. Degeaba vrem noi, daca organismul nu poate. Pentru a evita efecte nedorite pentru sanatate e recomandat sa participam la acele competitii pentru care suntem pregatiti.

Despre organizarea concursurilor de alergare
Cred ca initiatorii curselor de alergare ar castiga mai multi participanti, iar efectul social ar fi mult mai mare daca ar intelege urmatoarele aspecte:
1. O alergare accesibila cu o pregatire medie de alergare este in jurul distantei de 6 (sase) km. Sa alergi peste 10 km pretinde deja o foarte buna pregatire.
2. Alergarile pot fi organizate a. pe sosea (adica pe asfalt), si b. pe teren variat (in natura)
3. Cu cat sunt mai multe categorii de varsta cu atat se respecta principiile esentiale ale activitatii sportive
4. Ideea unui concurs de alergare este atragerea a cat mai multor participanti, participanti amatori. Profesionistii au propriile competitii.


Cateva dintre site-urile web despre alergare

http://www.runnersclub.ro/index.php

http://www.maraton.info.ro/

http://alerg.ro/

Elevii fac sex chiar in incinta scolii

Multi s-au intrebat - si pe buna dreptate - la ce mai e buna scoala?
Ca loc de intalnire pentru sex, e cel mai nimerit raspuns.
La un liceu din Craiova (Henri Coanda) elevii fac sex, se filmeaza si apoi - se pare - ca vand filmuletele.
Mie imi place de Ministerul Elucubratiei Nationale care  -  ca totdeauna cand nu stie ce sa faca - analizeaza si eventual solicita opinia parintilor. Dar solicitati si opinia elevilor.
Ce vor elevii? Sa se drogheze si sa faca sex. Asta e calea de urmat.
Si un director de scoala, ca toti activistii aia tampi, de-i tineau comunistii prin toate "structurili", cu masuri halucinante: "Primul pas va fi sa-i ducem la psiholog, sa vedem daca au discernamant sau nu". Ca sa faci sex iti trebuie discernamant? Oricum ei sunt minori... Si cu discernamant si fara.
Eu as vrea ca pe site-ul ministerului sa se si publice aceste filmulete. Ca sa vada natiunea rezultatele marete...
Tara viitor de aur are... Nu ai ce pretentii sa ai de la niste  infractori ajunsi in fruntea unei tari care e rusinea Europei.

Si inca o monstruozitate a invatamantului manelist-bouritic din Romanica, elevii nu pot fi exmatriculati daca sunt in ciclul obligatoriu. Ce are a face una cu alta? Doar Abramburica stie.

Din foto cu Ponta este usor de inteles de ce nu se scoate religia din invatamantul laic romanesc.

"Structurili" functioneaza si "trebuieste" protejate

Cu ceva timp in urma, incheiam un blog cu intrebarea (retorica) "In Romania, cand?"
Acum am si raspunsul: acum.
O tara cu un prim-minsitru plagiator, ce a rescunoscut - in mod indirect - ca a palgiat, nu poate avea decat succesuri. Succese pot avea altii.
Ponta, "pupilul" lui "El insusi" s-a simtit probabil vulnerabil in postura de prim-minisru plagiator asa ca a hotarat ca-i trebuie o curatare de imagine. Nimic mai simplu, inca structurile lucreaza, deh, nu ca pe vremea lui "El insusi" Bombonel, dar lucreaza.
Aceasta teza de doctorat ne arata fata hidoasa a "intelectualui" roman, facut pe puncte, ca in anii '50, cand "originea" era criteriul principal. In orice.

Aflam din gandul.info
http://www.gandul.info/news/ministerul-educatiei-a-albit-pe-sest-cazierul-universitar-al-lui-victor-ponta-de-ce-nu-au-fost-luate-in-seama-doua-verdicte-de-plagiat-exclusiv-10679614?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+gandul%2FMJcu+%28Gandul%29

Ministerul Educaţiei a decis definitiv că Victor Ponta nu a plagiat în teza de doctorat, cu toate că Universitatea Bucureşti şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare au adus probe consistente că premierul a copiat masiv fără semnele citării. Ministerul a ignorat deciziile celor două instituţii şi a luat în calcul doar concluziile Comisiei Naţionale de Etică, instituţie din subordinea sa, care a constat anul trecut că lucrarea lui Ponta nu conţine elemente de plagiat. Ministerul a respins şi cererea Universităţii Bucureşti de a-i retrage titlul de doctor în drept penal obţinut de Ponta în 2003 cu lucrarea ”Curtea Penală Internaţională” care a fost coordonată de fostul premier Adrian Năstase.
Pe 19 iulie 2012 Comisia Naţională de Etică a trimis Ministerului Educaţiei raportul oficial prin care a constat că premierul Victor Ponta nu a plagiat în lucrarea de doctorat intitulată "Curtea Penală Internaţională". Potrivit procedurilor, decizia CNE trebuia să fie aprobată de Direcţia Juridică a Ministerului Educaţiei. Într-un răspuns oficial transmis gândul de Ministerul Educaţiei se precizează că Direcţia Juridică a Ministerului Educaţiei a aprobat pozitiv raportul CNE. Altfel spus, Ministerul Educaţiei condus de Remus Pricopie a oficializat decizia de neplagiat pentru premierul Ponta.
............................
Ministerul Educaţiei a luat în calcul doar constatarea propriei comisii adică a CNE care a spus că Ponta nu a plagiat. Decizia CNE a fost luată după ce trei experţi în drept, printre care şi avocatul Gheorghiţă Mateuţ, au precizat că Ponta nu a plagiat. Mateuţ a explicat la acel moment că în meteria dreptului penal internaţional sursele de informare sunt limitate. Explicaţia sa privind decizia de neplagiat a fost următoare: "O lucrare cu adevărat ştiinţifică se bazează pe lucrări anterioare"
O analiză independentă realizată de gândul a constat că pasaje sau pagini întregi din lucrarea lui Dumitru Diaconu se regăsesc în teza de doctorat a lui Victor Ponta. Cele mai multe sunt luate ad litteram, în alte situaţii Victor Ponta a operat corecturi minore (de litere, conectori sau punctuaţie). Puteţi vedea, la finalul articolului, filă cu filă, cum s-a transpus cartea profesorului Dumitru Diaconu în lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta.
......................
http://www.gandul.info/news/comisia-de-etica-a-universitatii-bucuresti-a-decis-victor-ponta-a-plagiat-in-lucrarea-de-doctorat-reactia-lui-ponta-9892763


Pentru mine este surprinzator chiar si titlul acestei lucrari de doctorat: "Curtea Penală Internaţională". Pai asta nu e titlu de lucrare de doctorat, poate fi eventual de eseu.
Dar ce conteaza?
Hai, toti cei ce cred ca Ponta nu a plagiat, manuta sus!
Cum, chiar nimeni? Domnu' Vanghelie? Nici dumneavoastra?

Jogging si alergarea de rezistenta (4)

Alergarea usoara este deosebit de utila pentru fiecare dintre noi. Nu este nevoie sa alergam nici "tare" si nici mult. Aceasta nu insemana ca nu se poate alerga mult si cu intensitate sporita. Multi dintre cei ce au facut jogging au deprins placerea alergarii si au inceput sa mareasca distantele alergate, dar si intensitatea efortului. In acest fel a aparut "alergatorii". Alergatorii nu s-au mai multumit la un moment dat sa alerge doar pe sosea, pe terenul de sport sau in parcuri si au luat cu asalt muntele. Astfel au aparut "alergatorii montani".
Alergarea montana se deosebeste fundamental de alergarea pentru sanatate, de jogging.
“Alergarea montana” reprezinta tot o alergare, dar cu cateva carateristici ce o deosebesc fundamental de celelalte tipuri de alergare. Alergarea montana se face pe distante mai lungi, ce pot trece de 20 de kilometri (in general distantele sunt de 8 – 16 km), se desfasoara pe munte, cu diferente de altitudine mari, ce pot ajunge la 1000 de metri. O alta caracteristica este permisiunea de a strabate portiuni ale traseului la pas, alergarea continua nefiind obligatorie. In anumite privinte alergarea montana se aseamana cu “trail running”
Apare evidenta diferenta intre alergarea montana si “jogging”. Aceasta forma de alergare presupune un efort moderat, sub forma unei alergari usoare, pe distante relativ mici (2-4 kilometri) si de regula pe teren plat. Jogging are un obiectiv foarte clar: efortul aerob controlat, pentru imbunatatirea functiei inimii.

Jogging si alergarea de rezistenta (3)

Unora le este foarte greu sa se apuce de alergat. E adevarat, totdeauna cel mai greu este inceputul.
Cum am putea sa ne apucam de alergat?
O solutie ar fi urmatoarea: luati bani cu camata de la un camatar si apoi nu-i mai dati inapoi.

Dupa aceasta gluma, ar fi bine sa gasiti nu doar motive pentru alergare ci si timp.
Motive ar fi suficiente: alergarea este o activitate placuta, cu mari beneficii pentru sanatate, de asemenea, este o activitate ce nu presupune costuri, nu presupune nici un orar fix (ca in cazul altor sporturi care se practica fie cu un antrenor, ca in cazul gimnasticii aerobice, sau impreuna cu alti coechipieri, ca in cazul fotbalului). Putem alerga oricand, oriunde.

Cum sa incepem sa alergam?
Iata o intrebare simpla, cu un raspuns la fel de simplu: incepem cu mersul pe jos.
Nu este o gluma.
Un principiu fundamental al activitatii sportive ne invata ca efortul trebuie sa fie progresiv, de la usor la greu. Nu vom suprasolicita organismul prin eforturi grele, in consecinta vom incepe cu un efort moderat, mersul pe jos in ritm rapid.
Cheia sucesului nu este universala, nu exista o reteta magica aplicabila fiecaruia, dar un inceput bun este o garantie si deschide calea unei activitati eficiente si placute.
Ar trebui sa avem si un program dupa care sa alergam? Ar fi bine, dar nu este obligatoriu. Atunci cand vrem sa alergam pentru sanatate nu e necesar sa ne batem capul prea mult cu chestiuni ce tin de antrenamentul sportiv. Este insa foarte util sa fim constanti in activitate, in sensul de a alerga regulat, fara pauze prea mari. Nu este indicat sa alergam trei zile consecutiv si apoi o saptamana sa nu mai alergam deloc. Este mai util sa alergam din doua in doua zile.
Cu timpul, cand o sa simtiti placerea alegarii, poate o sa alergati zilnic.
Pentru inceput, fixati-va ca obiectiv mersul pe jos in ritm rapid de 3-4 ori pe saptamana, cate 30-50 minute.
Dupa 2-3 sapatmani treceti acest mers rapid in programul zilnic. Nu uitati: o viata sanatoasa presupune zilnic miscare minimum 30 de minute.

Pentru multi dintre noi, vine o intrebare grea: unde anume pot sa merg sau sa alerg, caci nu vreau sa rada oamenii de mine?

Coruptia din Romania inca sperie democratia europeana

Faptul ca am reusit, ca natiune, sa intram in NATO si apoi in UE, a fost o mare binefacere pentru noi, poporul. Am reusit cat de cat sa ne ridicam din intunericul si abrutizarea societatii sovietic-ceausiste (asa numitul comunism) si sa speram la o viata mai prospera, intr-un regim democratic.
Dar noi stim ca "lupu-si schimba blana, dar naravul ba" si de aceea nu ne mira faptul ca o serie de personaje politice de la noi, bouritici neaosi, fie tanjesc dupa puterea discretionara pe care o avea un activist politic pe vremea ceausista, fie chiar pun in practica metode de timp ceausist. Nu ne mira, dar nici nu ne bucura.
Pe mine personal ma sperie. Pentru ca aceste comportamente ne arata ca mentalitatile nu s-au schimbat, ca democratia din Romania e firava. Tocmai de aceea monitorizarea UE pe justitie a fost un fapt necesar, iar eu  inca il consider necesar.
Faptul ca acum, in 2013, tari ca Germania, Olanda si Finlanda se opun (pe fata) intrarii Romaniei in spatiul Schengen, nu trebuie sa ne mire. Aceasta atitudine nu arata ostilitate, arata ca si democratiile vestice s-au speriat de coruptia din Romania. Stim acest lucru chiar din declaratiile ambasadorului Germaniei la Bucuresti. Finlanda chiar ne-a transmis (inclusiv Bulgariei) ca suntem tari "prea corupte" si care "nu traiesc conform principiului statului de drept".
Noi, romanii, nu ne amageam ca am fi un exemplu de democratie, dar speram sa-i amagim pe vestici... Spre binele nostru nu am reusit.
Dar oare ce i-a speriat atat de tare pe vestici? Nu cumva chiar atacul din vara anului 2012 la institutiile statului? Nu cumva incercarea in forta a USL de a-si subordona statul Roman? Nu cumva incercarea de a subordona Justitia si de a anula puterea alor insitutii, ma refer la ANI si DNA? Conducerea USL trebuie sa-si asume faptele sale si efectele, respectiv amanarea acceptarii noastre in spatiul Schengen (acordul de liberă circulatie a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen).
Un fapt la fel de grav mi se pare atitudinea agresiva (ceea ce demonstreaza imaturitate politica) a unor lideri USL care in public incearca sa faca misto (ca suntem tara de "jmecheri", nu?) de Germania, de cancelarul acestei tari etc.
Este foarte adevarat, cam din 2011 se observa o imbunatatire a functionarii justitiei in ansamblul sau, au inceput sa fie condamnati definitiv cu executare si oameni politici, nu doar gainari.
Raportul DNA pe 2012 chiar ne alimenteaza speranta ca politicienii infractori vor fi pedepsiti, iar alti politicieni - cinstiti - le vor lua locul.
Din raportul de activitate al Direcţiei aflam cateva cifre:
- 743 de persoane au primit sentinţe definitive;
- au fost trimise în judecată 234 de dosare, totalizând 828 de inculpaţi şi 25 de companii, iar 120 de inculpaţi au fost arestaţi preventiv;
- 8 demnitari au fost condamnati definitiv, intre care si fostul prim-ministru Adrian Natase.
Eu cred ca inclusiv declaratiile din inchisoare ale lui Adrian Nastase au speriat statele UE, ma refer la intrebarea publica pe care a tot lansat-o Nastase cu privire la utilitatea arestarii sale. Atitudinea lui Nastase le-a aratat vesticilor ca politicienii romani nu inteleg fundamentele statului democratic, nu vor sa respecte independenta Justitiei, nu accepta principiile statului de drept.

Avem nevoie de o noua forta politica, alcatuita din oameni neinfestati de microbul sovietic-ceausist, nepatati prin colaborari cu politia politica, nesantajabili, oameni cu demnitate si competenta.

"Hai la lupta cea mare, hot cu hot sa ne unim, Romania s-o jertfim, UE sa biruim" (lozinca politicianului jmecher bouritic)

Jogging si alergarea de rezistenta (2)

Alearga pentru tine!

Beneficiile alergarii de rezistenta

Alearga penru sanatate - pentru corpul tau, alearga pentru psihicul tau, alearga pentru energia ta.

Alergatorii sunt din ce in ce mai multi. Cea mai mare asociatie a alergatorilor se gaseste in SUA si se numeste Road Runners Club of America cu 160000 de membri, din care aproape jumatate sunt femei. In Romania deocamdata este greu de spus cati alergatori sunt. Dar ei exista si se manifesta.

De ce alergam?

Cei mai multi alearga din ratiuni ce tin de sanatate.

Unii alearga doar pentru ca se simt bine.

Cat de folositoare este alergarea de rezistenta pentru sanatate?

Pierderea in greutate

Un motiv intemeiat pentru a face sport este pentru a slabi. Excesul de kilograme face rau organismului. Alergarea este cel mai bun exercitiu pentru slabit.

Dar asta nu inseamna ca putem slabi peste noapte. Chiar daca alergam noaptea. Nimic nu se face ca in basme cu bagheta fermecata.

Care este filozofia arderii grasimilor prin alergare? Nimic complicat: “continua sa alergi”.

Evitarea bolilor de inima

Cei mai multi alergatori au o greutate optima si nu alearga pentru a da jos kilograme.

Ei alearga pentru a-si imbunatati inima si sistemul circulator, adica vor sa-si mareasca capacitatea de efort, mai precis capacitatea de efort aerob.

Care este secretul? Pe masura ce practici un efort aerob, inima devine nu doar mai puternica, dar devine si mai eficienta.

Evitarea osteoporezei

Alergarea este deosebit de utila in intarirea oaselor, in evitarea demineralizarii. Efectul este mai vizibil la femei, caci la ele demineralizarea incepe dupa varsta de 30 de ani.

Renuntarea la fumat

Fumatul este un drog si ca orice drog creaza dependenta.

Cei ce alearga regulat se lasa de fumat, pentru ca organismuil determina o reactie de respingere a nicotinei.

Atitudine pozitiva

Alergarea are un efect direct asupra psihicului nostru.

Prin alergare influentam pozitiv urmatoarele caracteristici ale personalitatii:

- stabilitate emotionala;

- optimism;

- putere energetica sporita.

Alerg pentru ca ma simt bine.

Starea de bine, starea de satisfactie este data de niste compusi chimici numiti endorfine. Aceste endorfine se gasesc in sange, in diverse cantitati. Alergarea determina dublarea cantitatii acestora in sange, ceea ce determina o senzatie de bine.

Prin alergare invingem si ne invingem. Alergarea ne face sa ne simtim mai bine in propriul corp.

“Run Forest! Run!” 

este un indemn celebru dintr-un film celebru, Forest Gump,

castigator a sase premii Oscar.

http://www.imdb.com/title/tt0109830/?ref_=fn_tt_tt_1

Copyright 2013 Duca Mihael Adrian

Martor la o crima

Am vrut sa iau liftul si am apasat pe buton. Am asteptat sa se deschida usile si atunci am asistat la o crima.
Oare sunt complice?
Tu ce ai face daca...

In realitate este vorba de o farsa organizata in Marea Britanie. Reactiile unora dintre cei filmati sunt de-a dreptul socante. Alte reactii merita toata stima si demonstreaza spirit civic.

Sportul in cultura romana

De ce oamenii au fost interesati de sport, de practicarea exercitiilor fizice din vremuri stravechi? Din foarte multe motive. Toate acestea tin, intr-un fel sau altul, de afirmarea personalitatii umane, pentru ca prin sport se desavarseste personalitatea umana.

Personalitati ale culturii romane au adus un elogiu sportului in cel mai bun mod cu putinta, practicandu-l. Multi oameni de cultura ne-au lasat si o zestre spirituala, sub forma unor cugetari si aforisme despre sport.

Sport... acest cuvant sublim ce deschide lumea ce se afla dincolo de limitele noastre, o lume in care suntem invitati sa pasim cu avant si placere.

Sportul a fost un mijloc permanent de educatie, incepand din comuna primitiva pana in zilele noastre. Miscarea, exercitiul fizic este prima definitie a speciei umane. Tocmai de aceea sportul a fost inclus in educatie, in invatamant.
Incercarile de a include activitatea sportiva in invatamant in Tarile Romane a cunoscut un traseu sinuos, datorat in principal lipsei profesorilor specializati si a dotarilor sportive. Trebuie sa recunoastem meritul incontestabil al lui Spiru Haret (1851-1912) pentru reforma invatamantului (1893) si in ceea ce priveste educatia fizica.

Daca pedagogii erau preocupati de valorificarea utilitatii sportului in educatie, oamenii de stiinta studiau si recomandau sportul pentru sanatate. In 1880 prof. univ. dr. C. I. Istrate (intemeietorul "Societatii de stiinte" - viitoarea Academia Romana), publica lucrarea "Consideratiuni asupra importantei si necesitatii gimnasticii din punct de vedere igienic si social". Plecand de la considerente stiintifice, in anul 1928 prin legea invatamantului secundar s-a stabilit la patru numarul de ore de educatie fizica.

Oamenii de cultura romani au fost adeptii sportului, facand o buna propaganda acestuia. 

Mihail Sadoveanu (1880-1961) in "Jocuri de primavara" face pitoresti descrieri despre sport, despre oina in special, sport pe care l-a practicat impreuna cu Ionel Teodoreanu si Demostene Botez. 

Tudor Arghezi (1880-1967) a scris numeroase articole despre sport. Arghezi a fost un sustinator al sportului, al gimnasticii in special: "Gimnastica este necesara inca din scutece. Adultul de mai tarziu se va resimti toata viata de binefacerile ei". In "Sportul unanim" Arghezi scrie: "Sportul este o cunostinta ca filozofia, si sportsmanul este un savant , intocmai ca Laplace sau Claude Bernard".

Gala Galaction (1879-1961) face referire la sport in numeroase scrieri. Intr-una dintre acestea face o frumoasa descriere a profesorului sau de gimnastica, nimeni altul decat Gheorghe Moceanu, cel ce a introdus gimnastica in Tara Romaneasca. "A auzit despre el toata lumea romaneasca. Am fost elevul vestitului si pretutindeni sarbatoritului Gheorghe Moceanu... Era mai putin ingaduitor cand era vorba de purtare si disciplina. Cand observa ca un elev este prea zburdalnic sau  vorbaret, maestru punea mana pe o funie impletita si pornea glont spre vecinul celui vinovat, asa incat cel in drept isi primea reprimanda fara alarma pregatitoare... Iata cum, vecinic tanarul nostru maestru fermeca inimile noastre si precumpanea, in admiratia liceului (Sf. Sava - n.a.) pe ceilalti profesori ai stiintelor interioare" ("Maestru de gimnastica").

Iuliu Hatieganu (1885-1959) este probabil prima personalitate ce propune infiintarea unui "minister al educatiei fizice si sportului", propunere facuta lui Nicolae Iorga (cel pretuia imens) pe vremea cand acesta era prim-ministru. "Ca medic si ca profesor sunt convins de necesitatea unei educatii fizice in universitate... Cetatea universitara, afara de cultura, are nevoie si de aer, de lumina, soare si apa, aceste izvoare grandioase ale tamaduirii, pe care nu le poate da decat educatia fizica" ("Igiena universitara").

Cugetari si aforisme despre sport:

"Sportul chiar presupune o civilizatie pe care sa se grefeze" Liviu Rebreanu

"De altfel, totdeauna literatura si arta au fost exclusiv sportive, sportul reprezentand vigoarea vitala a umanitatii" G. Calinescu

Jogging si alergarea de rezistenta (1)

Sa incepem cu doua aforisme despre sport:
“Campionii gandesc in viata dupa urmatorii termeni: POT, IMI DORESC, SUNT” (Dennis Waitley)
 "Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este sa castigi, ci sa participi, asa cum in viata nu conteaza triumful, ci lupta. Esential nu e sa cuceresti, ci sa lupti bine". (Pierre de Coubertin)

Doua atitudini in raport cu sportul, doua atitudini ce reflecta modul in care ne raportam la exercitiul fizic.
Sportul poate fi practicat pentru trei motive principale: dorinta de a participa si a castiga in competitii, dorinta de a ne intari sanatatea si de a ne depasi propriile limite, dar si dorinta de a socializa.
Diversitatea sporturilor ofera o larga paleta de optiuni, ceea ce usureaza alegerea noastra. O optiune buna este alergarea.
Alergarea de rezistenta semnifica parcurgerea unor distante mai mari si implica un efort cardiovascular valoros pentru sanatate. Desi pentru unii a alerga pur si simplu pare un lucru fara sens, anost, alergarea de rezistenta ofera cel mai bun efort pentru inima si sistemul circulator. Alergarea de rezistenta ofera si oportunitata de a depune efort in mediul natural, marind efectele sale asupra organismului. Acest tip de efort are numeroase avantaje: nu necesita amenajari sportive, echipamentul necesar este simplu si ieftin, efortul poate fi dozat si etapizat, poate fi practicat la orice varsta si ofera si posibilitatea de a socializa, prin aderarea la un grup de alergatori.
Exista o diferenta intre jogging si alergarea de rezitenta? Alergarea de rezistenta este un concept mai larg ce include mai multe forme, intre care si jogging. Desi nu exista o definitie (in sens academic) pentru jogging, putem sa-l caracterizam ca o alergare usoara, efectuata pe teren plat.

Infractionalitatea ca valoare

Datorita evenimentelor din Decembrie 1989, o serie de non-valori, o serie de infractori au ajuns in fruntea statului roman. Acestia au alcatuit un stat dupa asemanarea lor, un stat al promiscuitatii sociale, al coruptiei, al "cumetriei", asa cum a recunoscut insusi cel ce a girat acest stat, Ion Iliescu.
Definitoriu pentru deceniile ce au trecut din 1989 pana acum este expresia "Fa-te Mircea ca lucrezi!"

Eu m-am saturat de scuza caragialiana "chiar Austria-şi are faliţii săi", pentru a justifica toate nenorocirile pe care noi le producem, toata mocirla in care traim si in care unii se simt bine. Asa am ajuns sa ni se para normal sa fim pe primul loc in UE la saracie, la BOLI, boli care sunt eradicate de un secol in tarile civilizate. Asa am ajuns sa ni se para normal sa inlocuim competenta cu clampaneala agresiva la televizor, sa inlocuim oamenii cinstiti cu infractori dovediti. In Romania acestor decenii daca esti cinstit esti considerat pericol social. Daca stii sa furi, sa minti esti deja un personaj respectat. Iar daca mai stii si sa lustruiesti cacatul devii politician de succes. Astfel de personaje ne populeaza Statul si prin urmare, aceste personaje conduc corabia numita Romania pe talzurile "meandrelor concretului" planetar.

Prostii si infractorii nu se pot conduce pe ei insusi spre bunastare. Cum ar putea cineva sa creada (si macar in vis) ca acestia ar putea conduce o natiune spre progres? Avem deja mai mult de doua decenii in care ne zbatem ca pestele in tigaie. Probabil nu e suficient. Romania sufera crunt datorita lipsei valorilor, datorita lipsei competentei in toate domeniile, la toate nivelurile. Prostia si infractionalitatea se vad cel mai bine in trei sisteme, in domeniile ce reprezinta pilonii oricarei societati: armata, educatia si sanatatea. De doua decenii nu suntem in stare sa reformam aceste trei sisteme sociale. Fiecare guvern, fiecare ministru nou venit cu pluta intr-un minister face propria lui reforma dupa propria lui ureche. Daca la inceput am crezut ca e vorba doar de prostie, de cativa ani incoace mi-am dat sema ca e vorba de rea intentie, de prostie, de agresivitatea prostiei impotriva valorii. Pentru ca un stat alcatuit din prostani e mult mai usor de condus, de pastrat privilegii, caci nu te poate trage nimeni de maneca. Aceasta stare este extrem de vizibila prn haosul creat si mentinut in Educatie. In Romania, Educatia tampeste natiunea. Dupa efortul depus de cativa intelectuali, ce au indreptat cat de cat invatamantul prin legea 1/2011 (am zis cat de cat) si au repus Bacalaureatul la locul sau, acum incepe din nou bulversarea bulversarii. I.D. Sarbu ne-a last o descriere ce merita citata aici, mocirla are propria-i "elita", structurata pe masura ce "turma se alcatuieste: magarul isi ia doctoratul si devine ganditor, cainii isi iau licenta in drept, primesc pistoale si dreptul de a se considera lupi: lupi geto-daci. Limba devine limbaj si limbajul latratura. Aplauzele si uralele inlocuiesc opinia publica si liberul arbitru".

Eu vreau sa spun ca trebuie sa punem umarul la ridicarea valorilor, trebuie sa ne implicam, trebuie sa ne dorim un stat la valorilor, nu un stat al infractorilor. Si poate vom intelge ca Austria nu are falitii sai, pentru ca in toata Europa, peste tot, hotii sunt pedepsiti. Nu rasplatiti. In Germania, ministrul Educatiei si-a dat demisia cand a fost prins ca a plagiat in lucrarea sa de doctorat. Ca sa fac referire la un exemplu recent. In Romania, cand?

In Romania, cand?

Educatia bouritica (3)

Profesor încuiat în sala de clasă de către un elev şi ameninţat cu bătaia

"Un profesor de la Şcoala generală numărul 7 din Focşani a sesizat la Poliţie că a fost închis în sala de clasă de către un elev care i-a adresat ameninţări cu acte de violenţă. În urma verificărilor, aspectele s-au confirmat, profesorul formulând plângere care se află în lucru la Poliţia municipiului Focşani", a declarat, joi, inspectorul principal Adrian Dochioiu, din cadrul IPJ Vrancea.(joi 28 feb. 2013). Sa mentionam ca elevul este in clasa a 7-a.

Incidentul s-a petrecut în aceeaşi şcoală din Focşani în care în urmă cu câteva săptămâni un profesor de muzică a fost agresat în sala de clasă de rudele unor elevi, în timpul orei de curs

Scoala ca institutie nu mai are resurse. Resursele tin de un anumit tip de activitate. In Romania scoala s-a transformat in institutie de babysitting, iar cadrele didactice in bone, daca nu cumva chiar in slujnice.