miercuri, 4 iunie 2014

MISTERELE SPECIEI UMANE (I)




FIINTA UMANA a aparut pentru a alerga


Oare de ce noi, oamenii, aratam asa, bipezi, cu picioare lungi si fara blana?
Rspunsul simplu si totodata corect este pentru ca noi, ca specie, am aparut datorita alergarii. Alergarea ne-a format, transformandu-ne din primate in oameni; datorita alergarii a aparut “Homo erectus”, stramosul nostru, acum aproximativ 1,8 milioane de ani.


Dar oare cat de buni alergatori suntem?
Suntem destul de buni alergatori. Daca privim mai atent situatia in regnul animal, vom constata ca suntem chiar foarte buni. Iar in unele situatii, suntem chiar cei mai buni alergatori de pe planeta.
Viteza maxima pe care o poate atinge un om in zilele noastre este de 44.72 km/h, record stabilit de Usein Bolt (pe distanta de 100 m cu timpul de 9.58 sec). 
 

Mai rapide decat noi sunt 19 mamifere, cel mai rapid fiind ghepardul, cu viteza sa incredibila de aprox. 120 km/h. Animale au un mare avantaj in alergarea de viteza fata de specia noastra, ele alearga folosindu-se de patru picioare, in timp ce noi, oamenii, ne folosim doar de doua. Dar chiar si in aceste conditii, suntem niste alergatori buni. Dar animalele au si un mare dezavantaj, pot alerga foarte repede pe distante extrem de scurte.

Usein Bolt record mondial la 100 m.

Ceea ce ne face foarte buni in randul animalelor este rezistenta in alergare. Avem cea mai mare capacitate de a alerga dintre toate mamiferele. Omul poate alerga distante foarte lungi (cu o viteza mai mica). Cat de lungi pot fi distantele  pe care le putem alerga? Incredibil de mari.
Chiar in zilele noastre exista numeroase competitii sportive pe distante foarte mari, de exemplu, alergarea pe distanta de 246 km, "Spartathlon". Aceasta alergare are loc in Grecia, este o alergare de tip continuu (non-stop) si se desfasoara intre orasele Atena si Sparta. Incredibil, nu? Dar nu aceasta e cea mai mare distanta pe care oamenii o alearga, Deutschlandlauf (Alergarea Germaniei) este o alergare pe distanta de 1200 km (in intreaga lume sunt sute de competitii de alergare pe distante mai mari de 100 km). Prin urmare, celebra proba de Atletism, Maratonul, cu cei 42,195 km este o alergare… scurta. Recordul la cei 246 km este de 20 ore si 25 minute.

Spartathlon 2013
 

http://youtu.be/7qgtouq8l_0




Dar cum este posibil ca noi sa alergam atat de mult? Pentru ca noi ne-am nascut pentru a alerga.
In ultimii cativa ani foarte multe descoperiri au permis aparitia unor noi teorii, dar si reconsiderari a unor teorii mai vechi despre istoria speciei noastre.

Intr-un material publicat de  Dennis Bramble, profesor de biologie la University of Utah si Daniel E. Lieberman de la Harvard University, in revista  Nature (432, 345-352, 18 November, 2004), sunt aduse argumente in favoarea teoriei ce sustine ca alergarea este cea care ne-a creat caracteristicile de oameni.

Noi am evoluat din primate, dar am evoluat pentru a alerga, nu pentru a merge. Noi nu suntem nascuti pentru a merge, ci pentru a alerga. Nu am coborat din copaci, ca specie, pentru ca ne plictiseam printre ramuri, am coborat pentru a vana. Vanatoarea a fost scopul, alergarea a fost mijlocul.
Stramosii nostri se hraneau predominat cu carne, maduva din oase si creier. Rezulta ca suntem o specie predominant carnivora. Necesitatea de a ne asigura carnea ca hrana ne-a determinat sa vanam. Problema tinea de modul de a ucide, homo erectus neavand arme, cel mai probabil uciderea animalelor se facea cu mainile goale. Dar cum puteam ucide niste animale care fie puteau sa ne atace la randul lor, fie puteau fugi de noi? Vanam in grupuri mari, pentru intimidare, si fugaream animalele pana la epuizare, pentru a le ucide.
Animalele pot fugi cu viteze mai mari decat cele ale speciei noastre doar distante scurte, dupa care au nevoie de pauza. Omul chiar daca fuge ceva mai incet ajunge din urma orice animal. Animalul nu are timp sa se refaca in intregime si trebuie sa fuga de oameni din nou. Acest stereotip se repeta pana cand animalul cadea sleit la pamant si putea fi sfasiat si devorat. Dar cum de noi, incepand de la homo erectus putem alerga distante atat de mari? Datorita adaptarii la alergare. “Homo erectus” si, ulterior, “Homo habilis” au prezentat primele adaptari pentru alergare. Homo erectus are tendonul lui Ahile lung, ceea ce il deosebeste fundamental de “Australopitechus”. La Homo habilis a aparut bolta plantara longitudinala. Picioarele lungi si muschiul gluteus (gluteus maximus, folosit aproape exclusiv in alergare) sunt modificari morfofunctionale datorate alergarii. Una dintre principalele adaptari a fost transpiratia. Noi transpiram si astfel putem sa ne reglam temperatura corporala. Capacitatea de rezistenta tine de reglarea temperaturii corporale. Tot de aceea am renuntat si la blana. Tot de aceea suntem bipezi si avem un schelet si o musculatura ce ne dau infatisarea pe care o cunoastem azi. Totul datorita alergarii. 



In zilele noastre exista inca un trib in sudul Africii (San Bushmen) ce vaneza folosind aceasta metoda, a alergarii animalelor pana la epuizare.  

Dar de unde ne vine viteza de alergare? Tot din necesitatea de a ne asigura carne. Cand animale carnivore omorau un alt animal, vulturii ce incepeau sa se roteasca deasupra acelui loc indicau oamenilor ca acolo exista carne. Cu cat ajungeau mai repede, cu atat exista sansa sa mai gaseasca ceva de mancat.

Alergand, noi ne dovedim esenta umana.




Alearga! Fii uman!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu