marți, 22 ianuarie 2019

Lenin si natiunea romana in 2019




Sa revenim la realitate. Cum arata Romania in 2019? Pentru unii arata rau, o tara saraca, fara perspective de bunastare. Pentru altii e o tara “misto”, unde te descurci daca esti smecher. Aici e o parte a problemei de tara. Raportul dintre cei multumiti de viata, de nivelul de viata in Romania si cei nemultumiti; acest raport ne arata nu doar cum e Romania, natiunea romana de fapt, ci si ce sanse sunt ca aceasta natiune sa se schimbe in directia unui progres social. Cum vad eu acest raport? In opinia mea majoritatea romanilor sunt multumiti de viata lor, ei sunt nascuti smecheri si se stiu descurca. Asa si mor, plini de smecherii, precum buda de cacat. O societate normala, cu legi si reguli ce se respecta chiar i-ar incurca, i-ar incurca si i-ar condamna la neputinta pentru ca smecheria nu ar mai avea loc, pentru ca valorile ar ocupa functiile importante in stat.
Atat timp cat avem in conducerea societatii infractori si slugi dupa tiparul “grajdari cu doctorate”, sansele de progres ale natiunii romane sunt zero. Eu nu mai cred ca natiunea romana va putea evalua spre bunastare cat de cat in urmatorii 30 de ani. Candva, in viitor e posibil, poate peste vreo 100 de ani. 
Mi se parte important sa subliniez cateva din cauzele si imprejurarile ce au dus la aceasta stare. Nu are rost sa invocam nici “daci liberi” nici “exploatarea milenara a romanilor de catre marile imperii”. Asta e prosteala, manipulare populista. Bineinteles ca sunt unele cauze externe, unele conditii generale, dar nu este admisibil sa dam vina doar pe altii, iar noi sa ne consideram niste ingerasi.
Pentru a avea o perspectiva reala si de cauzalitate asupra situatiei noastre actuale ca natiune, e bine sa ne reamintim urmatoarele:
- Lenin, sprijinit de germani (prusaci la acel moment) a infiintat primul stat de tip comunist, inlocuind vechiul imperiu tarist rus;  important de retinut e ca nu poporul rus si-a dorit sa se transforme intr-un stat de tip comunist, bolsevicii condusi de Lenin au castigat alegerile prin frauda (au fost totusi niste alegeri). Fara conditiile din vechiul imperiu tarist, fara Primul Razboi Mondial si fara sprijinul german, Lenin nu ar fi infiintat niciodata un stat comunist, iar noi nu am fi ajuns comunisti niciodata;
- Lenin nu a considerat niciodata ca “proletarii” (muncitorii) au vreo valoare sociala, dimpotriva, Lenin a considerat ca proletarii sunt prea prosti pentru a se reprezenta, de aceea era necesara existenta unui partid care sa-i reprezinte, un partid de elite, deasupra “clasei muncitoare”. Partidul nu era al muncitorilor, partidul era tot al unor smecheri ce clamau ca-i reprezinta pe muncitori; 
- In Romania “comunismul” a fost adus cu tancurile sovietice; e bine sa nu uitam ca acest comunism nu a fost dorit de poporul roman, iar ajungerea marionetelor sovietice la putere, la conducera statului roman, s-a produs tot prin fraudarea unor alegeri, fraudare posibila datorita tancurilor rusesti;
- noul regim aici, noua societate a fost gandita si pusa in practica de catre fosta URSS prin politia secreta, prin celebrele directive ale NKVD. Sa nu credem niciun moment ca societatea comunista de aici a fost rezultatul luptei comunistilor romani, asta e doar manipulare. Cei vreo 400 de comunisti ce existau in 1945 in Romania nu valorau nici cat o ceapa degerata. Romania nu a fost “construita” de comunistii romani, ci de fosta URSS.
De aici incolo, de la acest moment trebuie sa intelegem o altfel de desfasurare a evenimentelor. Daca pana acum avem de-a face cu conditii externe, cu impunerea sovietica, din 1947 avem de-a face cu o alta istorie, cu o altfel de desfasurare a evenimentelor. 
Daca regimul instaurat de sovietici functiona, aceasta functionare s-a datorat slugilor ce s-au pus in slujba noilor stapani. E bine sa amintim de I G. Maurer, M Sadoveanu, Petru Groza si de alti cativa intelectuali de renume din acea vreme. Dar cine erau ceilalti comunisti? Cine erau comunistii romani, aia multi? Cine erau ei in realitate? Raspunsul e simplu si cunoscut, erau niste rupti, nici macar grajdari, marea majoritate nici macar cu o clasa. Cei mai destepti dintre ei aveau 2-3 clase. Acestia au fost pusi sa conduca Romania, acestia (in imbecilitatea lor) au crezut ca pot conduce o societate. In mod evident ei erau mult prea imbecili ca sa si creeze ceva, asa ca au urmat indicatile staliniste si mai ales au incercat sa nu modifice nimic, sperand ca societatea va ramane asa, ca un organism in formol, nealterata si mai ales vesnica. Ipoteze si sperante total gresite. 
In imbecilitatea lor, comunistii romani cred ca au chiar inceput sa creada ca ei au transformat regalitatea in comunism, ca ei pot avea un merit si mai ales competenta. Macar o parte dintre ei sunt sigur ca incepeau sa se creada nu doar foarte destepti, ci si un fel de stapani ai natiunii. 
Comunistii romani, ca si cei sovietici, nu au iubit niciodata poporul, nici macar pe “proletari”, cei pe care ii reprezentau; comunistii s-au iubit doar pe ei si au luptat doar pentru a-si proteja si dezvolta propriile avantaje. Comunistii niciodata nu i-au placut, cu atat mai putin iubit, pe cei destepti cat de cat (INTREBARE: cat de destept puteai fi fiind formatat de un invatamant creat de comunisti sa scoata tampiti la scara industriala?). Desteptii pentru comunisti au reprezentat un pericol. Cand tu, comunist, te stii (ca esti) imbecil, nu iti doresti in jurul tau destepti.
Care este legatura dintre Lenin si poporul roman? Aceasta legatura exista, chiar daca nu intr-o relatie directa. Este legatura dintre gandirea leninista si societatea sovietica impusa in Romania. Leninismul ne arata ca comunismul nu a fost o filozofie a “maselor”, ne arata ca partidul communist nu a fost un partid al “proletarilor” si ca toata aceasta constructie ar trebui corect denumita ca “bolsevica” sau leninista.  Leninismul arata in final si ca ideea sau ideile unui individ, ale unui singur individ, Lenin, au stat la baza unui nou sistem social ce a inghitit jumatate din Europa. Acest fapt este foarte important intrucat, asa cu am mai scris pe blog, arata ca un individ poate schimba cursul istoriei si nu intr-un sens bun.
Ce vreau sa subliniez, si ce merita scris in manualele scolare, este esenta existentei, a functionarii societatii asa zis “comuniste”, a filozofiei leniniste, in care am trait si noi pana in 1989. Esenta societatii de tip leninist consta in doua caracteristici fundamentale: saracia si lipsa exploatarii de catre patron.
Fortat de germani sa preia puterea in fostul imperiu tarist cat mai repede, Lenin a dus o activitate de propaganda masiva, a fost personal in mijlocul oamenilor, al muncitorilor pentru a le vorbi si a-i convinge sa il voteze. Lenin a spus mereu la toate intrunirile ca in “comunism” nimeni nu va fi bogat, toti vor fi “la fel de saraci”, dar nu vor mai fi exploatati de catre patron. Chiar si cu aceste argumente, in conditiile Rusiei de la inceputul sec. XX, Lenin nu ar fi putut castiga alegerile, de aceea a fost nevoit sa falsifice rezultatele cu ajutorul armelor.
Sa mai scriu o data, esenta acestei societati numite “comuniste” este saracia. Sustinerea saraciei este deosebit de folositoare unui partid ce isi doreste sa controleze o societate, mai ales in conditiile unui regim totalitar, intrucat saracia este in relatie directa cu prostia. Cu cat oamenii sunt mai saraci, cu atat sunt mai prosti. Cu cat oameni sunt mai saraci si mai prosti, cu atat mai usor pot fi amagiti cu false promisiuni sau ireale promisiuni.
Comunismul nu poate fi amagitor pentru o societate in care domneste o oarecare bunastare. Comunismul poate fi o atractie pentru cei foarte saraci, avem un exemplu recent, Venezuela.
Ne intoarcem acum la Romania anului 2019. Ceea ce ma ingrijoreaza pe mine nu mai este faptul ca prin modificari de legi coruptii, infractorii de toate felurile vor scapa. Ceea ce ma ingrijoareaza extrem, ma sperie deja, este faptul ca populatia devine mai saraca, ca populatia ramane la fel de proasta prin nereformarea invatamantului, ca cei ce au o cat de mica valoare emigreaza. Aceste trei fenomene ar trebui sa ne sperie pe toti. Trebuie sa mentionez si retorica de stanga existenta la toate partidele din Romania. Asa cum am scris si in blogul precedent, nu avem nici macar un partid de dreapta. Dreapta politica lipseste din Romania. In 2020 se va vedea cine si cu ce program politic va castiga procente la alegerile locale si parlamentare. Prevad o constructie de genul usl, clar de stanga, populista si cateva partidulete mimand poate o opozitie la nimic. In Romanica exista de fapt doua stari, doua fete ale politicii, puterea politica si opozitia la nimic.
Faptul ca in mod constant guvernele (toate) dupa 1989 au refuzat sa reformeze invatamantul spune tot. Faptul ca gropara invatamantului E-caterinca Ambramburica Andronescu e din nou ministra-sinistra si ne promite table inteligente si laptopuri, este cel mai clar indiciu despre directia pe care vom merge ca natiune. 
Ca o concluzie, pentru urmatorii 100 de ani cel putin, nu aveti nicio speranta de a trai mai bine. Si ca sa inchei cu ce am inceput, cred ca majoritatea romanilor considera ca traiesc bine, le place asa, nu vor nimic mai mult.
Despre logo-ul romanilor - caracterizarea natiunii romane  cititi aici


Am scris o carte degeaba, Evaluarea si motivarea elevului.




Legatura pentru prezentarea cartii
http://mihael-duca.blogspot.com/2018/03/cartea-evaluarea-si-motivarea-elevului.html






In timp ce politicienii romani se chinuie (poate nici nu se chinuie) sa tot amageasca populatia cu fel si fel de artificii, petarde si perdele de fum, saracii devin tot mai saraci si mai prosti, iar ceilalti emigreaza. Emigrarea e o solutie. In Romania sunt maxim 600000 de "nemultumiti" Mi-e greu sa cred ca sunt mai multi de atat. Restul romanilor sunt multumiti. Ce poti face? Iti faci valiza si pleci. 

Dar sa nu-i uitam pe politicieni, ei sunt toti la fel, lozinca toate partidele aceeasi mizerie e perfect adevarata. Si vreau sa mai aduc o data in discutie cele doua destituiri din Justitie, una realizata deja - C. Kovesi, iar una in curs de realizare  - A. Lazar de la Parchetul General.  Daca e asa cum tot sustine A Lazar, 
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/a-lazar-ataca-oug-anuntata-de-t-toader-hotararile-definitive-au-putere-de-lege-deciziile-ccr-sunt-pentru-viitor-1068648?fbclid=IwAR25EAYqPqMqc46SVU-YNdnskSeaGXBrfJLSJhTTehlecX8WVl51h15kHoA 
respectiv evaluarea facuta de T Toader, acest complice al infractorilor si criminalilor, e ilegala, avem o super problema atat cu sistemul de Justitie cat si cu clasa politica, dar si cu tov. presedinte Iohannis. 
Pe acest fond de tara exista fel si fel de guristi ce se dau de mortii mamelor ma-sii. Intre acestia exista o armata de idioti ce tot striga iesiti la vot. Populatia ar iesi la vot (cei 60%), dar nu au de ce sa iasa. S-a saturat lumea de guristi, socialisti si comunisti. Se va vedea la alegerile din 2020.  Nu lumea e proasta ca nu iese la vot, politicienii romani sunt prea mizerabili ca sa-i mai voteze cineva, altii decat cei din cercul lor de bisnitari. 

Pana atunci, sa ne amintim un banc, asa, despre noi, formatati leninist.
Banc: 
Invatatoarea intreaba copiii la scoala despre ce le-ar mai lipsi in casa, in familie.
Georgescu zice: Noua ne-ar lipsi un frigider.
Ionescu zice: Noua ne-ar lipsi un televizor.
Iohannis zice: Mie  mi-ar lipsi o bicicleta.
Ajunge invatatoarea si la Bula (Bula e personajul super imbecil al comunismului)
Bula zice: Noua nu ne lipseste nimic! 
Invatatoarea intrigata exclama: Cum asa?!
Bula raspunde: Asa a zis mama. Aseara tata a venit mort de beat si s-a aruncat in mijlocul patului si a adormit. Atunci mama a inceput sa-i traga pantalonii jos. Dupa ce a reusist sa-l dezbrace, tata s-a cacat in mijlocul patului. Atunci mama a exclamat: Asta ne mai lipsea ca in rest le avem pe toate. 

Natiunii romane ii lipseste un partid de dreapta, ii lipsesc valorile. Lipsesc prea multe... Daca suntem cat de cat rationali, noua, ca natiune, ne lipseste tot.  

Pe aceasta realitate, dragnea si gastile de bisnitari din toate partidele (dragnea si psd nu sunt singuri in planurile lor, au sprijin de la toate partidele) au momentul lor de falsa intelepciune istorica (e doar smecherie de coltul blocului). Dragnea si bisnitarii din spatele lui vor sa aduca natiunea romana intr-un asa hal de saracie incat populatia sa isi doreasca o reintoarcere la socialism - comunism. Nu in forma ceausita ce a existat inainte de 1989, ci ceva dupa modelul judetului Teleorman, in care oamenii se vor bucura pentru o coaja de cartof din ajutorul social. O populatie saraca e o populatie de milogi care se multumesc cu nimic, iar cei ce le dau si lor ceva, o coaja de cartof, sunt niste oameni buni, demni de stima. Dragnea si bisnitarii din spatele lui reprezinta la o alta scara si la un alt nivel leninismul, dar mai ales stalinismul, unde tatucul stalin veghea cu cartusul pe teava KGB ului sa fie rusii fericiti. Cand un rus nu era fericit primea recompensa un cartus in cap. Nu suntem chiar atat de departe, atat timp cat Jandarmeria, ca arma, incepe sa se comporte ca fostul KGB.  

Viziteaza site ul meu  
http://mihaelduca.byethost18.com/index.html

E important sa vedem ca daca ceausescu avea la nivel de varf al pcr numai olteni, oameni de baza, dragnea are doar teleolteni si alti olteni. Sunt cateva semne ce ne arata ca ne vom indrepta spre o forma de dictatura... democrata. In realitate aceasta dictatura exista, intrucat chiar daca exista libertatea alegerilor, atat timp cat doar psd are sansele matematice de a conduce, de a avea puterea, avem o democratie falsa, o democratie totalitara, exact ca cea din Turcia. 
Romania in 2019 poate fi caracterizata ca o tara socialista (nu comunista, nu de tip sovietic). Exista mai multe partide, toate de Stanga, exista alegeri libere etc. Dar mai ales exista o structura sociala de tip comunist (mostenita de la regimul ceausist) ce este mentinuta tocmai pentru a garanta continuitatea socialismului in Romania.  


Doi dintre cei mai mari criminali din istoria omenirii, Lenin si Stalin. 













marți, 1 ianuarie 2019

Romania si “modelul finlandez” de invatamant




Romania si “modelul finlandez” de invatamant

Acesta este al 2 lea articol pe care il scriu in completarea cartii mele. Primul articol poate fi citit aici

Aici este legatura pentru anuntarea aparitiei cartii inainte de publicare

Aici este legatura pentru anuntarea cartii dupa publicare

Aici este legatura pentru prezentarea cartii



Cateva ganduri depre 22 decembrie 1989. Privind in urma cei 29 de ani, cu tristete spun ca niste oameni au fost ucisi (eroii revolutiei) pentru ca altii sa poata fura fara a fi pedepsiti. Asta este cel mai tragic, asta ne defineste, asta caracterizeaza cei 29 de ani de neocomunism democratic. “Toate partidele, aceeasi mizerie”, o cugetare adevarata si esentiala. Daca reforma educatiei ar fi inceput acum 29 de ani, azi am fi avut deja o generatie de oameni maturi in jurul varstei de 30 – 35 de ani cu o alta formatare, o alta viziune asupra vietii, cu alte posibilitati. 

Dupa instaurarea regimului sovietic - stalinist in Romania si transformarea Romaniei intr-un satelit al fostei URSS, in 1948 a fost transformat si invatamantul intr-unul sovietic. Din 1948 Romania are un sistem de invatamant sovietic (au trecut deja 70 de ani, celebram sau comemoram?). 

Scriu acest articol despre “modelul finlandez” de invatamant ca o completare la unele idei mentionate in cartea mea “Evaluare si motivarea elevului”. O carte fiind orientata spre o anumita tema de cunoastere si, totodata, limitata la anumite criterii de eficienta, nu poate cuprinde toate ideile referitoare la un subiect, la fel nu poate include o argumentare detaliata a tuturor aspectelor mentionate.  
In carte (p. 34) am criticat ideea de a importa “modele de invatamant”, intrucat invatamantul se dezvolta in fiecare tara in functie de conditiile specifice fiecarei tari si el este conceput pentru a raspunde unor cerinte pe care fiecare natiune le formuleaza. “Invatamantul nu este un scop in sine” (p. 154). Am sustinut insa necesitatea schimbarii actualului sistem de invatamant, un sistem sovietic – ceausist, cu un model de inspiratie occidentala.

De ce am ales sa abordez subiectul “modelul finlandez”?

De cativa ani, poate ca sunt deja vreo 5 ani, jurnalisti si posturi de televiziune si radio lauda “modelul finlandez” de invatamant.
Aceasta lauda  continua si la nivel national a ceva, indiferent ce e acel ceva, produce in timp un efect asupra intregii populatii, in sensul ca inoculeaza ideea ca acel “ceva” chiar e bun. In cazul de fata “modelul finlandez de invatamant”, ce este prezentat ca un fel de salvator al invatamantului romanesc. Vrem un invatamant mai bun? Rezolvarea e simpla, importam modelul finlandez si gata. Totusi, trebuie observat ca nimeni nu a explicat in ce consta acest “model finlandez”. In schimb in mod constant s-a subliniat ca invatamantul finlandez e gratuit. Prin urmare invatamantul finlandez e bun pentru ca e gratuit, adica ce e gratuit e bun.

De ce trebuie convinsa populatia Romaniei ca invatamantul gratuit e bun?

Daca suntem lucizi (macar partial) am putea sa ne amintim ca si in Romania invatamantul e gratuit. O intrebare devine in acest caz justificata, de ce atata agitatie cu modelul finlandez? Oare de ce nu e bun modelul german, sau american etc.? Ce se ascunde cu adevarat in spatele acestei campanii? 
Probabil ca natiunea romana, dupa 70 de ani de comunism si neocomunism, a inceput sa inteleaga ca nimic nu e gratis, ca tot ceea ce pare a fi gratis e de fapt foarte scump, ca trebuie sustinute valorile, ca nu poti pune la un loc grajdarul si academicianul. Prin urmare,  exista voci ce sustin privatizarea invatamantului, cu obiectivul de a creste calitatea acestuia. Dar acest fapt ar avea ca rezultat un popor mai destept, un popor educat, situatie de neacceptat de catre vechii si  noii comunisti, intrucat doar pe prosti ii poti conduce usor, de aceea si logo-ul invatamantului romanesc este “Tara te vrea prost”. Doar pe prosti ii poti prosti, cu oameni destepti e foarte greu, chiar imposibil. Sistemul sovietic de invatamant introdus in Romania exact asta urmarea (directivele NKVD), iar daca privim la toata legislatia produsa din 1989 pana in prezent vedem doar fardari, doar poavazari facute pentru a ascunde realitatea. O realitate ce demonstreaza ca sistemul romanesc de invatamant produce tampiti in masa.

In opinia mea aceasta propaganda referitoare la “modelul finlandez” are doar un obiectiv, sau are un obiectiv principal, respectiv mentinerea sistemului de stat, gratuit, moca, de invatamant, adica a invatamantului sovietic. Daca e gratis nu mai conteaza nimic, poate fi oricum. Toata lumea e multumita intrucat romanul e multumit cu orice, daca e gratis, moca. In realitate invatamantul nici aici, in Romania, nu e gratis, intrucat e finantat din banii nostri, ai tuturor. E doar o alta manipulare, o alta amagire, o alta dovada de demagogie din partea politicienilor romani.

Ce este si de ce este “modelul finlandez” de invatamant?

Argumentele principale in sustinerea, popularizarea modelului finlandez de invatamant aici, la noi, par a avea originea in cateva articole publicate de diversi jurnalisti in unele publicatii, ca exemplu Business Insider.
Inainte de a prezenta articolul din aceasta publicatie referitor la “modelul finlandez”, trebuie (e obligatoriu) sa intelegem urmatoarele:
 - orice revista, emisiune, produs media este facut cu scopul de a putea fi vandut. De cele mai multe ori subiectele sunt “bombe” de presa, fapte coafate pentru a parea atractive si a se vinde cat mai bine;
- in unele cazuri autorii unor articole sunt specialisti in domeniul despre care scriu, in alte cazuri sunt doar niste jurnalisti in cautare de senzational;
- conteaza enorm si pentru cine e scris articolul respectiv, el fiind adresat unei anumite populatii (in cazul de fata americanilor), ce se raporteaza intr-un anumit mod la realitatea in care traiesc.

In articolul din Business Insider


nu este prezentat sistemul de invatamant finlandez, sunt prezentate doar cateva trasaturi ce, in opinia autorului articolului, arata o calitate superioara a invatamantului finlandez, de fapt prezinta niste “trasaturi uimitoare”. Dar trebuie din nou sa ne intrebam, ce criterii a folosit, cum s-a raportat la aceste criterii, in ce masura aceasta analiza poate fi luata in considerare? S-a raportat autorul articolului la invatamantul de stat (public) din SUA sau la cel privat? S-a raportat la o medie a invatamantului american sau la invatamantul dintr-un anumit stat? Sau poate doar dintr-un oras? Sau s-a raportat doar la amintirile sale din perioada cand era el elev? Cat de relevanta este o publicatie ca Business Insider in domeniul educational? In lume exista multe reviste de specialitate dedicate educatiei, cum de nu se face referire la studii plublicate in aceste reviste?
De fapt, asa cum se poate constata chiar din titlul articolului, 26 Amazing Facts About Finland's Unorthodox Education System, autorul nu sustine ca sistemul finlandez e mai bun decat un alt sistem de invatamant, ci doar pune in evidenta 26 de “trasaturi” ale invatamantului finlandez pe care el le considera “uimitoare”.
Sa vedem despre ce este vorba in aceste 26 de trasaturi pe care autorul le considera uimitoare si care i-au facut pe unii jurnalisti romani sa declare ca sistemul finlandez este grozav si, mai mult, ca acesta poate fi considerat un model pentru invatamantul din Romania:
1. Copiii finlandezi nu incep scoala inainte de varsta de 7 ani
Nu stiu la ce varsta incep scoala copiii din cele 50 de state americane (92% din invatamantul american e privat), dar nu cred ca incep inainte de 7 ani. Dar cum e cu copiii romanilor? Pana la aparitia legii 1/2011 copiii incepeau clasa intai – deci scoala – tot la 7 ani. Prin inventarea (de maniera sovietic – bouritica) a “clasei pregatitoare” acum scoala incepe la varsta de 6 ani. Despre aberatia numita “clasa pregatitoare” am scris in cartea mea (p. 101). Am argumentat ca aceasta clasa pregatitoare trebuie desfiintata. Am sustinut si ca varsta de incepere a scolii trebuie sa fie de 7 ani (sau chiar de 8, in functie de maturitatea viitorului elev).
Apreciere: finlandezii se inscriu in orientarea europeana de incepere a scolii la varsta de 7 ani. Pana in anul 2011 asa a fost si in Romania.
2. Comparativ cu alte sisteme, copiii finlandezi au rar teme de casa si examene pana la varsta de 10 ani
Sa ne intrebam ce inseamna rar. Dar cum e cu copiii romani? Raspunsul scurt, e dezastru. Asa cum am explicat si in cartea mea (p. 95) programa scolara este sufocanta, de unde rezulta o incarcare nejustificata a elevului, exista teme de casa, iar statul s-a gandit ca isi face imagine buna in fata poporului daca mai introduce si doua evaluari nationale, una la clasa a 2-a, cealalta la clasa a 4-a (facand referire la invatamantul primar).
Asa cum am argument si in carte (p. 102), sustin existenta unei singure evaluari nationale, la terminarea clasei a 4-a, dar doar pentru a indeplini cateva obiective clare. Temele de casa sunt de-a dreptul aberante, ca si programele scolare. Trebuie sa intelegem ca temele de casa decurg din programa scolara.
Cine interpreteaza existenta unor programe scolare stufoase la clasele 1 – 4 cu scopul de a permite invatatoarelor sa mai mulga niste bani de la parinti, nu greseste deloc.
Apreciere: invatamantul finlandez este mai apropiat de nevoile stadiului de dezvoltare a copilului – elev in raport cu invatamantul de stat romanesc. Mentionez ca in general, in Europa, in invatamantul primar nu se dau teme de casa, sau se dau rar, dar si ca lectiile se invata in clasa si ca exista putine evaluari (situatie rezultata din modul de concepere a programelor scolare).
3. Elevii nu sunt masurati deloc in primi 6 ani de scoala
Presupun ca “masurarea” se refera de fapt la evaluare. Eu nu cunosc sistemul finlandez, dar formularea acestui punct 3 ma face sa cred ca autorul articolului prezinta in mod incorect o realitate. Este adevarat ca si semnificatia celor 6 ani de scoala conteaza, poate e vorba de 3 ani de gradinita si 3 ani de invatamant primar. Sau poate chiar nu se dau note in Finlanda pana in clasa a 6 – a. In acest caz consider ca aceasta realitate este defectuasa.
Apreciere: in general, in invatamantul european, evaluarea incepe cu clasa a 2-a sau a 3-a, la unele sau altele dintre disciplinele de invatamant. Avand in vedere ca in Romania incepe evaluarea din clasa pregatitoare (adica de la 6 ani), in mod evident sistemul nostru de evaluare nu este adaptat posibilitatilor copilului – elev.
4. In Finlanda exista un singur test standardizat obligatoriu ce se aplica elevilor de 16 ani
In functie de modul in care este structurat invatamantul, un anumit invatamant, in functie de obiectivele ce sunt fixate evaluarii, pot exista mai multe sau mai putine evaluari obligatorii si standardizate.
In Romania avem nu doar o multime de evaluari nationale, dar, mai grav, avem si o multime de simulari. In cartea Evaluarea si motivarea elevului (p. 145) am criticat existenta intr-un numar exagerat de mare a evaluarilor si simularilor nationale.
Apreciere: copiii – elevi romani sunt supusi la mult mai multe evaluari obligatorii standardizate in raport cu elevii finlandezi, dar si in raport cu elevii din toata lumea. Insa ideea unei singure evaluari standardizate nu cred ca este benefica pentru invatamantul actual romanesc. Problematica evaluarilor este tema centrala a cartii mele. 
5. Toti elevii, destepti sau nu, sunt impreuna in aceleasi clase
Aceasta trasatura ridica cateva probleme conceptuale, spre exemplu, ce intelegem prin copii destepti si ce intelegem prin copii prosti?
Conteaza si ce anume pretinde programa scolara, carui nivel de inteligenta se adreseaza.
Apreciere: avand in vedere ca elevii romani sunt inclusi in clase de-a valma, la acest punct se poate spune ca invatamantul romanesc seamana  cu cel finalandez.
6. Finlanda cheltuie cu 30% mai putin pe elev decat USA
Nu pot sa comentez situatia intrucat nu cunosc nimic din aceste cheltuieli, din modul lor de structurare etc.
7. 30% dintre elevi primesc un ajutor suplimentar (in invatare) in primii lor 9 ani de scoala
Apreciere: de o maniera evidenta, din acest punct de vedere, elevii finlandezi sunt favorizati. Problema nu este doar organizatorica, ea implica si o perspectiva a cantitatii continutului invatarii si adecvarea la nivelul de dezoltare al elevilor. In conditile “decalajului intelectual institutional” (despre care am scris in cartea mea, p. 117), acest ajutor suplimentar in Romania ar avea un efect minor.
Privind la educatia europeana, stiu ca si in Marea Britanie (probabil si in alte state) se acorda unor elevi un ajutor suplimentar in invatare.
8. 66% dintre elevi merg la facultate
Apreciere: este un procent superior tarilor europene si SUA, dar acest procent nu tine de calitatea invatamantului, ci de necesitatile economice ale unei tari. Daca pe piata muncii nu exista cerinte pentru posturi ce necesita facultate, nimeni nu face o facultate degeaba (cu exceptia Romaniei). 
In Germania (o tara dezvoltata si economic, dar si tehnologic) doar 30% dintre elevi merg la facultate. Ceea ce e normal, majoritatea meseriilor cerute de societate nu pretind facultate.
9. Diferentele dintre cel mai slab si cel mai bun elev sunt cele mai mici din lume
Apreciere: poate fi considerat cu adevarat un indicator ce arata calitatea invatamantului.
10. “Clasele stiintifice” au doar 16 elevi, deci acestia pot face fiecare experimente de laborator
Apreciere: Conteaza foarte mult ce fel de laboratoare are fiecare tara, ce programa scolara are, ce tip de experimente considera necesare etc. Insa toate acestea valoreaza nimic daca nu exista consumabile. Scolile romanesti au ceva laboratoare, nu ma pronunt asupra nivelului lor de concepere si implementare in relatie cu programa scolara. Problema este aceea a consumabilelor; spre exemplu, daca la chimie profesorul foloseste pentru experiente Mg, iar scoala (adica sistemul de invatamant, ca nu e o scoala particulara) nu poate asigura cantitatea de Mg necesara, degeaba are laborator, degeaba tot. Dar, e adevarat, simulam bine. 
11. 93% dintre elevii finlandez absolva liceul
Daca se refera la promovarea examenului de Bacalaureat, procentul este chiar bun. Totusi, trebuie sa corelam acest rezultat cu numarul de elevi ce urmeaza liceul (in Finlanda 57%), ar trebui sa vedem si ce examen de Bacalaureat au etc.
          Apreciere: Fata de copiii romani au un procent de-a dreptul SF. Dar, sa nu uitam, in Romania aproximativ 97% dintre elevi urmeaza liceul (degeaba, evident, dar e si asta un mod de a asigura cat mai multi studenti facultatilor de stat).
12. 43% dintre elevii finlandezi merg la scolile profesionale
Daca ne uitam la procente vedem ca atat cei ce merg la liceu, cat si cei ce merg la scolile profesionale sunt intr-un numar aproximativ egal (57 – 43).
Apreciere: In raport cu copiii romani, diferentele sunt majore, aratand orientarea spre necesitatile de formare profesionale cerute de societatea finlandeza. La noi cam 3% dintre elevi merg spre scolile profesionale. Ceilalti fac un liceu doar ca sa faca apoi munci necalificate. Am mai zis, nici nu te mai angajeaza casiera la supermarket daca nu ai facultate. Acesta stare, aceasta bataie de joc este posibila doar pentru ca invatamantul aici e gratis. 
13. Elevii finlandezi din invatamantul primar au 75 de minute de pauza fata de doar 27 minute in invatamantul american
Problema organizarii invatamantului ar necesita zeci de cercetari, zeci de sesiuni de prezentare care sa poata disemina cele mai bune trasaturi, ce ulterior sa poata genera un proiect si un model. S-ar putea scrie cateva carti numai pe acest aspect al functionarii invatamantului. In opinia mea, este necesar sa transformam acest sistem sovietic de invatamant in ceva nou, in ceva util societatii romanesti. Adica sa-i facem pe romani destepti. 
          Apreciere: Invatamantul romanesc a fost gandit de sovietici si implantat la noi. Asa il avem de 70 de ani, iar politicienilor le place, "Tara te vrea prost". 




14. Profesorii finlandezi petrec doar 4 ore in clasa, dar au doua ore pentru dezvoltare profesionala
          Apreciere: Acest indicator mi se pare nesemnificativ. Daca norma didactica in Romania este de 18 ore, rezulta ca un profesor roman sta 3,6 ore in clasa. Daca e de stat, ar putea sta si 8 ore, ar putea sa si doarma acolo. Daca punem la socoteala si “after-scool” va rezulta un numar mai mare de ore, dar insist, acest indicator e nesemnificativ.
15. Finlanda are cam acelasi numar de profesori cu orasul New York, dar mai putini elevi
          Apreciere: Asta depinde de cati elevi sunt in clasa, iar asta depinde de cati bani iti poti permite sa cheltuiesti. Simpla comparare cu un oras nu mi se pare relevant din acest punct de vedere, insa poate fi relevant din punct de vedere al marimii Finlandei ca stat si al importantei sale.
16. Sistemul de scoli este finantat 100% de catre stat
          Apreciere: Daca ne uitam la situatia din Romania constatam ca si invatamantul romanesc e finantat de stat, adica e gratuit, moca. Cartea mea Evaluarea si motivarea elevului a demonstrat indirect, dar si direct prin Cap. 4, ca sistemul nu functioneaza. Acest aspect ar trebui sa ne trezeasca din visarea la “modelul finlandez”.
17. Toti profesorii din Finlanda trebuie sa aiba masterat
          Apreciere: In Romania e la fel. Dar aceasta cerinta, asa cum se vede cu ochiul liber in Romania, nu garanteaza nimic. Daca toate scolile din lume nu au aceasta pretentie, inseamna ca nu e necesara. Ca o paranteza, in Marea Britanie exista profesori universitari fara doctorat; in Romania pana si asistentii universitari au doctorat. Intrebare: cu ce folos?
18. Curriculumul national contine doar orientari generale
          Apreciere: Invatamatul finlandez este foarte permisiv, dar asta depinde de societatea finlandeza, de ceea ce doreste de la viitorii absolventi, de la cerintele societatii, cerinte economice in primul rand. Comparativ cu invatamantul din alte tari, constatam ca e foarte lax.
19. Profesorii sunt selectati din cei mai buni 10% dintre absolventi
          Apreciere: E un fapt excelent. Acest aspect trebuie pus in relatie cu munca, cu relatia profesorului cu societatea, aspecte clarificate in Cap. 4 din cartea mea. Asa cum am specificat si nu trebuie uitat, acest articol este o completare a ideilor si argumentelor din carte. Pe blogul meu tocmai am dat exemplul unui individ care doar dupa ce s-a inscris in psd a obtinut post in invatamant, dar nu numai atat, a devenit pe rand director, inspector si ministru. Despre ce competenta vorbim in Romania? Glume populiste. Sistemul sovietic romanesc de invatamant este de fapt o institutie impotriva copiiilor si profesorilor.
20. In 2010, 6600 de candidati au aplicat pentru 660 de locuri pentru pregatirea in invatamantul primar
          Apreciere: O asemenea concurenta arata ca in Finlanda meseria de profesor este apreciata social. Aceste aspecte le-am analizat si clarificat in Cap 4. Nu exista competenta cu oameni nemultumiti.
21. Salariul mediu de inceput al unui profesor finlandez in 2008 a fost de 29000 $ anual
          Apreciere: presupun ca acest salariu este foarte motivant pentru un finlandez, daca exista o asemenea concurenta (vezi pct 20). Cand va fi si in Romania o asemenea concurenta, poate, dar nu e si o garantie, dar poate, sa zicem. Si in acest caz recomand sa cititi Cap. 4 din cartea Evaluarea si motivarea elevului.




22. Profesorii de liceu cu o experiență de 15 ani fac cu 102% mai mult decat absolvenții de facultate, si in raport cu 62% in cazul profesorilor din SUA
          Nu pot comenta caci nu inteleg la ce se refera, nu stiu ce criterii au fost folosite, nu stiu cum s-au facut masuratorile si calculele.
23. Nu exista stimulente si salarii de merit pentru profesori
          Apreciere: In Romania exista “salariul de merit”, un mijloc de corupere si coruptie in realitate, ce nu are legatura cu nimic altceva in afara de a cere profesorilor romani sa fie disciplinati in colivia lor sovietica. Asa cum am cerut in carte, cer si acum desfiintarea acestui instrument de coruptie si de impostura in invatamant. Acest salariu de merit defineste de fapt impostura.
24. Profesorii au acelasi statut cu avocatii si medicii in Finlanda
Apreciere: Aceasta realitate explica concurenta mare pe posturile din invatamant, dar si calitatea profesorilor, a pregatirii lor, dar si a muncii depuse. Acest aspect este argumentat si clarificat in Cap. 4 din cartea mea. In Romania orice cocalar e mai “tare” decat un profesor, in Romania un infractor conduce Camera Deputatilor si Guvernul Romaniei. Despre ce vorbim? Impletim vorbe in cel mai demagogic mod. Problematica statutului social al profesorului se refera la managementul resursei umane si, in special, la recompensarea prestatiei. E obligatoriu sa intelegem unde sunt finlandezii, societatea finlandeza,  si unde suntem noi. Noi vedem si intelegem din tot invatamantul finlandez doar ca e gratuit. “Bravos natiune!” 
25. La o evaluare internationala din 2001 elevii finladezi au fost aproape de varful performantelor la cunostinte stiintifice, citit si matematici. 
26. Finlanda are rezultate nai bune fata de tari cu o situatie demografica asemanatoare 

Pagina cartilor mele

http://mihaelduca.byethost18.com/pag/carti.html 

CONCLUZII

1. Se poate spune ca unele dintre trasaturile invatamantului finlandez (prezentate in acest articol) arata un invatamant mai bun decat in Romania. Asa cum am pus unele intrebari in cartea mea, asa intreb si aici, pe blog, INTREBARE: cine sau ce anume ne-a impiedicat sa avem un invatamant ca cel finlandez, ce e gratis ca si al nostru? Adica, de 29 de ani nu am fost in stare sa transformam acest invatamant sovietic, dar credem ca vom putea importa acest sistem gratuit din Finlanda? Prosteala pe fata. Demagogie maxima. Noi, romanii, nu am schimbat sistemul de invatamant de tip sovietic pentru ca nu am vrut.
2. In mod evident nu cunoastem sistemul finlandez de invatamant, ci doar unele trasaturi publicate de o revista. In mod obligatoriu trebuie sa retinem ca finlandezii si-au creat un model de invatamant corespunzator necesitatilor lor. 
3. In mod evident nu cunoastem nici sistemele de invatamant din alte tari ca Germania, SUA, Japonia. Oare credem ca sistemul de invatamant din Germania e mai prost decat cel din Romania? Nu putem crede asa ceva, dar avem un "argument", invatamantul acela e privat, nu gratis, moca, cum ne place noua.
4. In toata lumea invatamantul e privat, deci pe bani. Din toate sistemele de invatamant existente pe acesta planeta noi am gasit ca exemplu cel finlandez, pentru ca e gratis. Atat timp cat nu ne dorim sa schimbam acest mecanism sovietic, consider ca toate manifestarile acestea publice sunt doar manipulari, pe linia  lozincii “Tara te vrea prost”.
5. Nu in ultimul rand, sunt o serie de jurnalisti ce n-au habar despre problemele invatamantului, dar brusc devin competenti cand lauda “modelul finlandez”.
As putea sustine inca cateva idei, dar cu ce folos?

Daca sunt initiative ce vizeaza schimbari in educatie, e obligatoriu sa nu uitam ca vorbim de educatia din Romania, adica de un sistem sovietic- ceausist, care e populat cu bugetari formatati tot pe model sovietic- ceausist. E oportun sa ne reamintim ca doar in 2018 am avut PATRU ministri (sinistri) la Educatie, toti unul si unu, Liviu Pop, Valentin Popa, Rovana Plumb - interimar si deja celebra gropara a invatamantului, Ecaterina Andronescu. Cu asemenea "specialisti" (sau altii asemenea lor) crede cineva ca va putea creste calitatea invatamantului romanesc? Sa fim seriosi. Putem doar sa fardam mortul. 

Exista in societatea romanesca o tendinta spre emancipare, aceasta tendinta este insa firava si este sustinuta doar de societatea civila, de o mica parte a societatii civile, asa cum se poate observa in raport cu manifestatiile din ultimii doi ani. Tot intr-un mod timid se manifesta si unele personalitati publice, cateva doar, ce indraznesc sa puna problema privatizarii invatamantului. Partidele politice, fiind toate de stanga in Romania si simuland democratia ("Tara partidului unic"), nu au niciun interes sa schimbe sistemul sovietic de invatamant.
Macar o parte din cetatenii Romaniei, o mica parte e adevarat, intelege ca viitorul natiunii noastre depinde de educatie si, prin urmare, doresc emanciparea educatiei. O si mai mica parte intelege ca sistemul sovietic de invatamant trebuie inlocuit cu un altul, cu orientare occidentala (mai multe aspecte gasiti la pag. 90 in cartea mea). Este un semn firav, dar totusi un semn ca populatia intelege ca acest sistem sovietic – gratuit de invatamant ne ingroapa ca natiune.
Vlad Petreanu a publicat pe blogul sau un sondaj cu privire la privatizarea sistemului de invatamant universitar in Romania. 

Legatura aici: https://www.petreanu.ro/gratuit-invatamantul-universitar/

La momentul in care eu am luat datele din acest sondaj situatia era aceasta, din aproximativ 500 de respondenti, doua treimi sustineau necesitatea privatizarii sistemului universitar aici, in Romania. Aceste date arata ca o parte dintre cetateni identifica una din cauzele stagnarii noastre ca natiune, adica au sesizat nivelul prost al educatiei de stat facute moca.
Faptul ca 2/3 dintre urmaritorii blogului au optat pentru privatizare este in acelasi timp si un indiciu ce explica aceasta campanie pentru sustinerea invatamantului gratuit prin campania de promovare a modelului finlandez. Fostilor comunisti, actualilor neocomunisti le e frica de schimbare, le e frica universitarilor ca-si vor pierde posturile bine platite ca sa produca someri, le e frica politicienilor ca populatia se destepata si nu mai au pe cine prosti.



Daca ne dorim un invatamant mai bun, trebuie sa-l privatizam. Exista ca totdeauna mai multe solutii. Una dintre posibilitati este demararea acestui proces in etape, prin privatizarea invatamantului universitar. Se poate face usor si repede, intrucat universitatile sunt institutii ce au “autonomie universitara”. 
Eu sunt una dintre putinele voci ce sustin privatizarea invatamantului aici, in Romania, cu scopul de a produce un invatamant de calitate si cetateni capabili nu doar sa se integreze in societate, ci si sa o poata perfectiona, pentru a atinge un nivel ridicat de bunastare. Progresul unei natiuni, bunastarea nu se obtin cu grajdari. Despre acest aspect am expus cateva idei in cartea Evaluarea si motivarea elevului (2018).
Privatizarea invatamantului este campania ce ar trebui sustinuta de jurnalisti, de oameni de cultura si de organizatii civice. Daca nu dorim privatizarea invatamantului, doar impletim vorbe cu scopul de a amagi poporul. 


Cat mai multe facultati si masterate pe banii fraierilor 


Schimbarea Romaniei, a natiunii noastre, se poate face prin schimbarea institutiilor sovietice in primul rand. Noi vrem sa traim in capitalism, dar functionam cu institutii sovietice (au mai spus-o si altii). Dupa ce vom schimba si institutia sovietic - ceusista a invatamantului, prin educatie vom putea schimba si natiunea romana. 


Problema e simpla, vrem sa schimbam societatea in care traim sau nu?


Il est difficile de libérer des imbéciles des chaînes qu’ils vénèrent. Voltaire















Greta, alegerile prezidentiale 2019 si nimicul romanesc

Alegerile Europarlamentare din acest an au aratat clar ca o parte a cetatenilor romani a decis sa voteze altceva, adica oameni noi in po...