marți, 3 decembrie 2013

Lectiile istoriei, Romania Mare si Primul Razboi Mondial

Ce are Romania Mare cu Primul Razboi Mondial? Ce avem noi de invatat din acele evenimente?
In primul si in primul rand avem de invatat prima lectie, istoria are obiceiul sa se repete, in diferite ipostaze si diferite epoci. "Istoria îşi bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se" Nicolae Iorga.
O a doua lectie este ca nu "poporul" face istoria, ci acei oameni luminati ce au idealuri si lupta pentru acele idealuri ce servesc poporului.
A treia lectie este ca masluirea istoriei este o crima. Masluita de comunsiti sau de regalisti, falsificarea istoriei are efecte criminale asupra unei natiuni.
Cat de mare era Romania Mare si cat de important a fost pentru noi Primul Razboi Mondial?
"Principatele Romane" au fost de-a lungul istoriei niste tari mici , mici si sarace. Si atunci, ca si acum, saracia nu era a solului si subsolului, nu tara era saraca, ci poporul. Un popor inapoiat, sarac si exploatat de toti, fie ca ne referim la turci, rusi, austro-ungari, fie la proprii "conducatori". Poporul roman a trait de-a lungul veacurilor, pana in 1990 intr-o mizerie crunta, social, economic, politic, militar etc. (pentru fel si fel de guristi sau imbecili stalinisti ce vor sa fardeze mortul, e suficient sa ne uitam pe datele statistice ale diferitelor perioade si pe descrierea facuta de diversele personalitati ce ne-au cunoscut ca popor pentru a intelelge mizeria totala in care noi am trait timp de secole). 
Dupa unirea din 1859 si dupa aducerea unui rege strain care sa conduca Romania, in timpul domniei lui Ferdinand Viktor Albert Meinrad of Hohenzollern-Sigmaringen a izbucnit Primul Razboi Mondial.
Cum arata "Romania" (Moldova si Tara Romaneasca) acelor ani? O tara inapoiata, realitate ce va fi demonstrata chiar de razboiul in care romanii vor lupta mai putin si vor muri mai mult. O tara e inapoiata in primul rand prin inapoierea armatei sale. O tara primitiva are o armata primitiva. O tara puternica are o armata puternica. Istoria a demonstrat permanent acest lucru. Ce am invatat noi? Nimic. Si acum, in 2013, armata Romaniei este o armata de defilare. Noi am fi invingatori doar daca ne-ar ataca Marea Neagra.
In perioada 1916-1918 armata romana era atat de slab echipata si instruita incat singurele rezultate au fost un numar imens de morti si pierderea a doua treimi din teritoriu. De fapt, dupa bataia ce am luat-o la Turtucaia, regele si guvernul sau au fugit in nordul Moldovei, la Iasi, singura regiune neocupata de invadatori.
Iata o harta din 1918.



Cu mov este reprezentata Romania in 1918. Nu am gasit o harta care sa arate zona Iasului ramasa libera dupa invazia germano-bulgara, dar e simplu de imaginat un mic teritoriu in jurul Iasului. Atat mai ramasese din Romania condusa de Ferdinand. Dezastrul are un raspunzator clar si incontestabil, regele Ferdinad. Nu este posibil ca un stat sa nu aiba la baza o armata puternica, bine echipata si bine instruita. Armata Romaniei la acel moment, ca de altfel in toata istoria noastra, a fost buna doar pe post de "carne de tun".
Nu doar soldatii erau prost echipati si instruiti, si generalii armatei arau prosti. Au murit mai multi soldati de foame si epuizare in urma unor manevre idioate, decat in luptele efective. Toate aceste fapte ne arata ceea ce toate tarile stiu, fiecare natiune are nevoie de o armata puternica si operativa. Operativa si subliniez, operativa. De aceea si in zilele noastre armatele statelor puternice sunt active peste tot in lume.
Tot lui Ferdinand trebuie sa i se impute si mutarea tezaurului Romaniei la rusi, de unde nu-l vom mai vedea niciodata.
In conditiile infrangerii Germaniei (Puterile Centrale) cativa romani luminati isi propun un nobil si mare ideal, unirea provinciilor romanesti intr-o singura tara, Romania Mare.
In Romania artizanii (cel mai nimerit cuvant) realizarii Romaniei Mari sunt Ionel Bratianu si Alexandru Marghiloman. In Transilvania sunt alti doi romani de elita, Vasile Goldis si Vaida-Voevod. Cei patru, prin idealurile lor, prin munca lor au creat statul roman modern. Dar Romania Mare, unirea romanilor in aceeasi patrie nu se va realiza doar prin vointa noatra, ci prin vointa puterilor ce vor semna Pacea de la Paris din 1919-1920.
Iata cum arata Romania Mare in 1930.


(Fac observatia ca si atunci lipseau parti mari din Transilvania)

Faptul ca dintr-un razboi care era sa ne stearga de pe harta Europei am iesit victoriosi si cu un stat national unitar si mare este cu adevarat mai mult o sansa pe care ne-a oferit-o istoria (nu noi am creat-o), dar pe care elita politica romaneasca a stiut sa o fructifice. Tocmai de aceea cei patru, Bratianu, Marghiloman, Goldis si Vaida-Voevod merita scrisi cu litere de aur in cartea istoriei romanilor.
O alta lectie a istoriei este aceea ca totdeauna, ca natiune este bine sa fi de partea statelor democrate. Statele democrate promoveaza democratia, sansa reala a pacii si prosperitatii. Acest adevar va fi confirmat de cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand Romania va cadea sub cizma unei dictaturi criminale, a bolsevismului sovietic. 
O ultima lectie, pe care doresc sa o evidentiez. Niciodata nu putem sti cand vom fi pusi in situatia de a ne apara tara. Niciodata. Propaganda imbecila cum ca nu are cine sa ne atace, este doar imbecila, promovata de fortele ostile natiunii noastre. O armata puternica, bine echipata si instruita, este o garantie a pacii, garantie ce ne lipseste acum.

Carl Gustav Mannerheim a luptat ca ofiţer în armata ţaristă şi pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Iată ce şi-a amintit Mannerheim în Memoriile sale despre perioada petrecută în România: "Ca o consecinţă indirectă a succeselor ofensivei lui Brusilov trebuie considerată şi hotărârea României de la sfârşitul lunii august 1916 de a se alătura puterilor Antantei – un obiectiv pentru care diplomaţii acestora au lucrat cu perseverenţă. Te puteai totuşi cu temei întreba dacă aceasta corespundea intereselor militare ale Rusiei. Noul aliat, care trebuia să asigure acum flancul stâng al armatei ruse, dispunea de o armată slabă şi insuficientă – slabă atât numeric, cât şi ca pregătire şi dotare".








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu