Muntii Apuseni - jurnal montan

Muntii Apuseni - Iulie 2019

Cocalarul montan 

In Iulie am vizitat cateva minunatii naturale ale Muntilor Apuseni: Ghetarul de la Scarisoara, Ghetarul de la Vartop, Avenele din Lumea Pierduta, Poiana Ponor, Avenul Bortig, Pestera Focul Viu, Cheile Galbenei. As fi facut mult mai multe trasee, dar dupa sapte zile trebuia neaparat sa-mi refac stocul de mancare si mai ales, sa-mi schimb hainele.

Ghetarul de la Scarisoara

Nu stiu de ce are aceasta denumire, poate de la scara ce duce la cavitatea in care se afla ghetarul. Nu are nici o legatura cu localitatea din apropuere, Scarisoara. Locatia cea mai apropiata e Garda Seaca. Prin urmare poate ar fi corect sa se numeasca Ghetarul de la Garda.

Ghetarul e de fapt un aven in care candva apa a ramas blocata si a inghetat. Prin faptul ca e un aven, in opinia mea ar trebui ca sub ghetar sa existe o galerie, infundata evident, ce comunica probabil cu o retea de galerii subterane, avand in vedere ca in zona sunt mai multe avene.

Inainte de ajunge la ghetar treceti printr-un loc numit Ghetari, un fel de balci hidos, plin de dughene, cocioabe in care se vand fel si fel de produse, unele la fel de dubioase. Acolo trrebuie sa descinda OPC ul, dar si ANAF ul.

Biletul la ghetar este 12 lei. 

 

Ghetarul de la Vartop

Nu e nicun ghetar, ar trebui sa se numeasca Pestera de la Vartop sau “Ghetaria de la Vartop”.

Pestera este superba, cu mult mai frumoasa decat cea de la Pestera Muierii.

Intrarea este imensa, prima sala cred ca are cam 50X50 metri. Din aceasta sala se patrunde printr un spatiu ingust, blocat de o usa, in partea superioara a pesterii. O bogatie de forme geomorfice.

In comparatie cu Pestera Muierii am constatat mai multa grija fata de natura. Pestera Muierii este expresia turismului facut pentru cocalari, banul sa iasa, restul nu conteaza. Turismul practicat la Pestera Muierii e o bataie de joc fata de acea pestera, fata de acele formatiuni naturale, dar si fata de turisti. Asa cum am spus, daca ti-ai propus sa faci turism pentru cocalari, pentru ei e perfect; singurul lor regret e ca nu se pot face gratare in pestera. Repet, turismul practicat la Pestera Muierii e o bataie de joc la adresa tututor. Acea pestera se distruge incet, dar ireversibil.

Biletul este 15 lei, iar ghidul are casa de marcat pe acumulatori. Merita mentionat. Ghidul este u tanar adolescent foarte deschis si profesionist. 

Pestera  Vartop

Pestera Vartop 

Prin Casa de Piatra se ajunge la Pestera Vartop si la pesterile Coiba Mare si Mica. Sfatul meu e sa nu opriti in Casa de Piatra, cel mai bine e sa mai mergeti 600 m si aveti unde sa parcati masina, ceva mai incolo exista si loc de monatare a corturilor si sunteti doar la doi pasi de toate pesterile.

Un loc bun de campare este insa cam la 2 km de Casa de Piatra, unde exista un izvor si o lunca faina, a Gardisoarei. Intrarea la Ghetarul Vartop este la 1 km distanta fata de acest izvor, dar si fata de Casa de Piatra, macar aveti liniste, nu va latra toata noaptea cainii. 
Filmarea va arata pestera de la capat spre iesire, se mai aburea lentila... 

PADIS

Nu stiu cum a fost candva Padis, dar acum e ceva ce pare marginea unei mahalale, cu maghernite si sandramale. Cand am ajuns acolo instinctiv mi-am verificat boxul, lama si spray-ul.

In opinia mea, fiindca acolo e o sosea asfaltata ce vine de la Pietroasa, Padis ar trebui sa fie altceva. Cu totul altceva. In nici un caz un fel de margine de mahala.

Nu stiu cum arata Satul de Vacanta Boga, sper sa fie macar acolo altceva. La Padis si la Boga ar trebui sa se adune cei ce vor sa faca turism montan cu… masina, aia destul de sarantoci ce nu-si permit sa mearga intr-o statiune montana, la Sinaia, Poiana Brasov etc. Turism montan cu masina. Ce jalnic! Ce mentalitate de cocalari!

GLAVOI

EXPERIENTA TURISMULUI COCALARESC

Glavoi este un dezastru. In inima muntilor, acolo unde ar trebui sa auzi doar muzica naturii, unde ar trebui sa respiri doar aerul proaspat al muntilor, acolo e adunarea cocalarilor montani. 

SUTE DE MASINI LA GLAVOI

La Glavoi am vazut peste 100 de masini. Intrebare foarte importanta: Cum au ajuns acolo? Au ajuns pe drumurile forestiere ce exista – o multime – in zona.

Pe intelesul tuturor explic, ca noi suntem o natiune de tampiti si pricepem greu sau deloc, chiar si cu desene:

- Muntii sunt o forma de relief mai putin accesibila fata de deal sau campie, de aceea sunt mai putin circulati. Aceasta caracteristica, impreuna cu alte caracteristici specifice muntilor, au facut ca unii oameni sa isi doreasca sa mearga pe munte pentru a se bucura de natura, adica de aer curat, de liniste, de sunetele naturii, de bogatia de privelisti ce le ofera muntele. Acesti oameni se numesc montaniarzi, iar ei practica un anumit tip de turism, un turism montan ce nu distruge natura, nu modifica natura, nu lasa urme in natura.

- De ce merg montaniarzii pe munte? (explic pe larg intrucat cred ca unii tot nu au proceput): montaniarzii merg pe munte pentru ca vor sa petreaca un anumit timp in mijlocul naturii, adica vor sa aiba parte de liniste, sa asculte doar sunetele naturii, vor sa aiba parte de aer curat, vor sa admire peisajele deosebite oferite de munte. Montaniarzii nu merg pe munte sa asculte manele, sa respire gazele produse de masini, sa respire praful pe care aceste masini il ridica, nu vor sa calce in gunoaile lasate de altii. Montaniarzii nu merg sa “traga chefuri pe munte”.

- In Romania, cu specific mioritic si dacic, a aparut o noua categorie sociala, cocalarul montan. Cocalarul montan nu mai are destul spatiu in spatele blocului pentru gratar, bere si seminte, si crede ca e “smecherie” sa mearga “la munte”. Aceasta specie, subspecie sau oricum am numi-o, acest flagel al naturii prin consecinte, ajunge la munte. De ce ajunge cocalarul la munte? Pentru ca sunt deschise numeroase drumuri pana in inima muntilor si, mai grav, inca se mai deschid.

Cocalarul montan nu isi permite sa mearga intr-o statiune la munte, daca vrea sa faca turism cu masina. El nu-si permite Sinaia, nu-si permite Slanic Moldova, el nu-si permite nici macar Satul de Vacanta Boga. El cauta si gaseste locatii montane moca, in care poate sa ajunga cu masina (adica, cum sa merga el pe jos cand si-a luat masina de 2000 de euro, nu?). Pentru ca poate sa ajunga cu masina pe munte, cu masina poate transporta pe munte kilograme de produse ce ulterior se transforma in kilograme de gunoaie. Impute aerul cu gaze si praf, distruge muzica naturii cu zgomotul masinii, dar si cu zgomotul muzicii ce trebuie ascultata tare, sa se auda de la un kilometru distanta.

- Mentalitatea cocalarului montan. Cocalarul montam e acel individ, sarac, ca marea majoritatea a romanilor, ce vrea sa epateze. A iesit din moda sa faci gratar in spatele blocului. Acum e “misto” sa faci gratar la munte. Daca nu ar exista rablele astea de masini aduse din Germania, la 1500 – 2000 de euro, cocalarii astia nu ar pleca din spatele blocurilor, dar uite ca isi permit masini la pret de rasnita de cafea si ajung pe munte. Mai grav, unii dintre ei, chiar se cred cineva in rablele lor, mai ales cand vad un montaniard mergand pe jos cu rucsacul in spate. L-am auzit pe un rupt in cur din asta cum ii spunea copilului sau, referinduse la un turist cu rucsacul in spate: “Asta e sarac, de aia merge pe jos, vezi, noi avem masina”. In multe cazuri, rucsacul unui montaniard valoreaza mai multi bani decat rablele acestor cocalari, dar nu acesta e subiectul.

- Metoda simpla si urgenta de combatere a cocalarilor montani: inchiderea drumurilor ce duc catre zonele muntoase cu potential turistic. Mai in clar, exista deja in Romania sute de statiuni montane, Predeal, Stana de Vale, Satul de Vacanta Boga si alte si alte statiuni, toate asigurate cu sosele asfaltate. Cine vrea sa faca turism montan cu masina poate sa mearga in oricare dintre aceste statiuni. Pentru a proteja turismul facut pe jos, cu piciorul, pe traseele turistice special amenajate, pentru a da o sansa si montaniarzilor sa se bucure de munte, drumurile forestiere trebuie inchise circulatiei publice nu numai in Jud. Bihor, ci in toata tara, cocalari sunt peste tot.

SCRISOARE DESCHISA 

CATRE CONSILIILE JUDETENE SI PREFECTURILE DIN JUDETELE BIHOR SI HUNEDOARA

Doze de bere (goale) sub Portal in Cetatile Ponorului - Apuseni. Cocalarii in actiune.
Au fost in stare sa urce cu doza pana in aven (Dolina 2) sa-si bea berea, dar sa-si duca dozele de bere goale inapoi nu sunt in stare. Pai ei "e smecheri", doar nu o sa care gunoiul cu ei. Gunoiul il strang sarakii. 

Turism de cocalari montani. Cu masinile au venit pe traseu marcat pentru turism pedestru BANDA ROSIE (traseu principal), au lasat masinile unde nu au mai putut sa inainteze si au pornit spre Cetatile Ponorului pe jos, cam 1 km. Cocalarii astia produc toata mizeria din munti, caci patrund cu masina pana in inima muntilor. 

INSTITUȚIA PREFECTULUI – JUDEȚUL BIHOR

Parcul Traian, nr. 5, Oradea

Email: registratura[at]prefecturabihor.ro

   

DOMNULE  PREFECT IOAN MIHAIU

INSTITUȚIA PREFECTULUI – JUDEȚUL BIHOR

  

         RECLAMATIE

cu privire la protejarea naturii si protejarea turistilor din Muntii Apuseni, zona numita “Glavoi – Pestera Cetatile Ponorului”.

- Situatia de fapt:

In Romania exista doua posibilitati de a face turism: 1. Turism cu masina si 2. Turism facut pe jos, adica drumetii cu rucsacul in spate.

Intre cele doua forme de turism exista diferente fundamentale: turismul practicat cu masina foloseste soselele (majoritatea dintre ele asfaltate), in timp ce turismul facut pe jos, drumetiile se fac pe traseele turistice marcate special in acest scop.

Traseele turistice marcate special pentru drumetii sunt realizate de sute de ani, ele sunt dstinate mersului pe jos, sunt semnalizate corespunzator prin marcaje specifice si sunt cuprinse in toate hartile, nu doar din muntii Romaniei, ci din intreaga lume. Aceste trasee turistice marcate pentru drumetii se afla in marea lor majoritate in munti.

Drumetii sunt acei oameni ce vor sa se bucure de frumusetea muntilor, de “muzica” naturii, de aerul curat de munte, sunt cei ce urca pe munte cu piciorul, cu rucsacul in spate si fac trasee turistice folosind hartile si marcajele existente. 

Exista si cetateni ce vor sa faca turism cu masina la munte. Pentru acestia au fost construite statiuni inca de acum un secol, spre exemplu: Sinaia, Poiana Brasov. In ultimele decenii au aparut sute de statiuni montane inclusiv in Jud. Bihor, ca exemplu: Stana de Vale, Tinca. Au aparut insa si in zona Muntilor Apuseni mici statiuni turistice: Sat de Vacanta Boga, Padis, Arieseni. Toate aceste statiuni au o caracteristica comuna, sunt legate prin sosele asfaltate, destinate turismului auto. Prin urmare, cei ce vor sa faca turism montan cu masina au unde sa mearga, folosind drumurile publice.

-  Faptele reclamate

Patrunderea automobilelor in zona montana Glavoi – Cetatile Ponorului destinata turismului cu piciorul, pe traseele turistice marcate. Acesti “turisti montani cu masina” patrund pe traseele turistice marcate atat in teren, cat si pe toate hartile (traseu marcat cu BANDA ROSIE, ce semnifica traseu principal).

In opinia mea (nu cunosc prevederile legale), aceasta fapta reprezinta o contraventie. Nu este admisibil sa se patrunda cu masinile pe traseele montane marcate special pentru turismul pedestru.

Patrunderea cu masini peste tot in munte are ca prim efect poluarea excesiva a acestuia, prin faptul ca aceasta categorie de turisti cara kilograme de marfuri cu masinile pe munte pe care apoi le lasa acolo sub forma de gunoi. Sa dau un exemplu general valabil, daca urca pe munte 10 turisti si 3 dintre ei arunca doza goala de bere in natura, vor ramane 3 doze ca gunoi. Pastrand proportiile, daca urca  pe munte 100 de turisti, vor ramane in urma lor 30 de doze, ca gunoi.  Gunoiul se multiplica. Pe acelasi rationament trebuie sa intelegem si efectul turistilor ce patrund cu masinile pe munte, ei nu aduc o doza de bere in rucsac, ei aduc kilograme de fel si fel de marfuri in portbagaj, ce raman pe munte sub forma de gunoaie.

Am numarat la Glavoi peste 100 de masini doar la un moment dat al zilei. Toate acele masini au patruns dinspe Pietroasa, pe traseu turistic marcat.

Nu sunt impotriva turismului practicat cu masina, sunt impotriva turismului practicat cu masina pe traseele turistice de munte marcate pentru drumetii.

De ce sunt silit eu, ca drumet cu rucsacul in spate, ca in loc sa ma bucur de linistea naturii sa aud motoarele masinilor ce trec pe langa mine? De ce sunt obligate eu, ca drumet cu rucsacul in spate, sa inhalez gaze de masini si praf, in loc de aerul curat al muntilor? De ce trebuie eu, ca drumet, sa merg printre gunoaiele altora, in loc sa ma bucur de frumusetea muntilor? 

Toti cei ce vor sa mearga la munte cu masina au unde sa mearga. Oare de ce nu merg in Satul de Vacanta Boga? De ce nu merg la Padis (este sosea asfaltata pana acolo)? De ce patrund in inima muntilor la Glavoi? Pentru ca li se permite. De ce li se permite?

De mentionat si urmatoarele aspecte:

- cei ce au localuri de alimenttie publica in zona (fel si fel de dughene) isi spala vasele si alte obiecte in paraul Valea Cetatii;

- cei ce campeaza acolo cate 7-10 zile isi spala vasele si obiectele in paraul Valea Cetatii.

Acest parau patrunde apoi in Pestera Cetatile Ponorului si impreuna cu alte ape, devine raul Galbena.

Nu stiu cat de legale sau ilegale sunt autorizatiile acelor dughene ce prepara si vand mancare in Glavoi, dar in mod sigur nu au ce cauta in acel loc.

In concluzie,

Va rog sa luati masurile necesare pentru stoparea patrunderii masinilor in zona Glavoi – Cetatile Ponorului.

Va rog sa luati toate masurile ca in perimetrul delimitat la nord de soseaua asfaltata Boga – Padis si la sud de soseaua Stei – Garda Seaca sa inteziceti circulatia publica a masinilor.

Va rog sa aveti in vedere inclusiv intrarea spre Cheile Galbenei si Pestera Cetatile Ponorului prin Cobles.

                                                        Va multumesc pentru intelegere 

                                                          Mihael A. Duca

DESPRE TRASEELE FACUTE

Pe scurt, traseul urmat de mine a fost Garda Seaca, Ghetar Scarisoara, Casa de Piatra, Lumea Pierduta, Padis (zona fostei cabane Padis), Glavoi, Cobles-Arieseni.

Cea mai dificila sectiune a fost pentru mine cea de la Ghetarul Scarisoara la Casa de Piatra, are trei portiuni de coborari relativ lungi si relative abrupte. La a treia coborare mi-am dat seama ca voi face febra musculara, asa a si fost. A doua zi cine avea febra? Eu. 

Izbucul Tauzului

Casuta cu marcaj ;)

Avenul Bortig 

In aven la Cetatile Ponorului

Izbucul Ponor 

Cheile Galbenei

Izvor si loc de campat dupa Casa de Piatra, in valea Gardisoarei

Spre Padis sau poate spre Lumea Pierduta

Nu ratati podul peste Gardisoara daca mergeti spre Lumea Pierduta/ Padis  pe cruce rosie

Unul dintre ponoarele din Poiana Ponor 

Parcurgand Cheile Galbenei am fost surpris de numarul mare de turisti. Grupuri mari, adulti, tineri si copii, unii mai echipati, altii nu, dar in numar foarte mare. Am sesizat existenta unei discrepante intre numarul celor cazati in Glavoi si cei aflati pe traseul Galbenei, asa ca i-am intrebat de unde vin. Veneau din Cobles, un satuc din Arieseni, unde e capat de sosea asfaltata. Din Cobles pana la Galbena mai sunt doar 6 km, drum forestier. Cum de nu au ajuns cu masinile pana in Cheile Galbenei, poate va intrebati. Pentru ca drumul forestier e blocat de alunecari de pamant. Altfel, ar fi intrat cu masinile pana in Cheile Galbenei, la un gratar, isi si spalau masinile in Galbena, ca doar se pune praful pe 2000 de euro.

Ma mir, zau, ca tovarasii din Consiliul Judetean Bihor si tovarasii din Prefectura Bihor nu s-au gandit pana acum (dar mai e timp) sa faca o sosea asfaltata pana la Izbucul Galbenei. De la drumul forestier existent, cu cel mult patru serpentine se poate face o sosea pana la izbuc (prin Poiana Florilor). Acolo, pentru cocalarii montani se poate amenaja o parcare la vreo 100 de masini, loc chiar e berechet. Langa parcare se poate amenaja un loc pentru facut gratare, iar chiar deasupra izbucului se poate amenaja un loc de pisat, sa faca cocalarii concurs de pisat cu bolta direct in Galbena.

Cand am plecat din Apuseni, am facut-o prin Cobles. Deasupra Coblesului, unde se termina soseaua asfaltata, e o mare parcare, plina ochi de masini. Cred ca constelatiile au facut o conjuratie, cand am ajuns eu acolo a sosit si un… un? Ati ghicit? Hai ca nu va mai fierb, un BMW, masina traditionala a ghertoiului roman. Se da individul jos din “lemozina”, isi ridica maieul peste foale, isi scoate lantul de cupru suflat cu aur peste maieu, scoate plasa de rafie din masina si ma intreaba:

- Unde e Galbena? Primul impuls a fost sa-i pun o conditie, iti spun incotro e Glabena daca ma lasi sa fac o poza cu tine, sa am si io o amintire din Apuseni, “Omul si trogloditul”. Am renuntat de teama ca trebuie sa-i explic o juma’ de zi ce e aia troglodit. Amabil ca totdeaua, i-am explicat ca mai trebuie sa mearga 6 km pe jos. Montaniarzii mei, i s-a citit disperarea din suflet in ochi. Informatia mea l-a bulversat rau, dar asa, periculos, l-a lovit la radacina. Plin de empatie m-am apropiat de el, l-am batut usor pe umar si i-am zis: - Trageti maieul peste foale, urca-te-n masina si pleaca-n mortii ma-tii la tine la bloc, muntii nu-s pentru cocalari.

Traseele sunt excelent marcate, semnele sunt dese si vizibile. Marcajul din zona Glavoi – Focul Viu – Bortig - Cetatile Ponorului, in opinia mea, trebuie sa aiba o noua conceptie.    

Prin Cheile Galbenei

Arta Naturii