sâmbătă, 25 mai 2013

Sarmizegetusa Regia, intre istorie si masluire (VIII)

In acest episod opt al seriei "Sarmizegetusa Regia intre istorie si masluire" voi vorbi despre un alt "sanctuar". Istoria nu este o povestire. Istoria este o stiinta. Este foarte adevarat ca in Romania totul este relativ, inclusiv stiinta si "cercetatorii". Dar, privind spre poporul dac, trebuie sa avem mintea lucida si un respect pentru demersul stiintific, astfel incat istoria sa-si poate indeplini sarcina primordiala, aceea de a explica ceea ce a fost si a ne face sa intelegem ceea ce este si ceea ce va putea fi.

Este foarte periculos cand, din dorinta de a transforma tantarul in armasar, autoritatile (indiferent care sunt acelea) rescriu prin vointa lor istoria. Istoria nu este decat una, aceea a adevarului istoric, a faptelor, a probelor si a concluziilor pertinente.

Eu sper ca atat Academia Romana cat si Guvernul si Presedintia, sa se implice in continuarea cercetatarilor arheologice, in protejarea vestigiilor arheologice la Gradistea de Munte si mai ales sa impiedice proiecte imbecile de "restaurare". Acest concept aparent inofensiv de "restaurare" ascunde dorinta unora de a distruge probe insemnate ale trecutului si a schimba sensul altor marturii arheologice. Si ca sa aduc si o dovada cat se poate de elocventa, la "Castelul Huniazilor/Corvinilor" din Hunedoara s-a "restaurat" prin introducarea gazului metan (merita sa vezi tevile cum urca pe ziduri), s-a introdus incalzirea centrala (merita sa vezi calorifere intr-o constructie din sec XV). Ca doar fiecare face ce vrea, restaureaza cum vrea, dupa cum ii trece prin cap. S-a sesizat cineva? Nimeni. La manelisti nu conteaza.

Eu nu doresc ca asemenea "restaurari" sa se produca si la Sarmizegetusa. Ruinele trebuie sa ramana asa cum au fost gasite! Pentru ca altfel este un mare pericol pentru istoria acestui popor, pericolul falsificarii istoriei.

Pe terasa acum numerotata cu 10, vedem si ni se pare ca intelegem ce vedem. Dar oare ce vedem?
In foto de mai jos, realizata in 2011, putem sa observam mai multe lucruri. Chiar prea multe.

Ceea ce este usor de sesizat este amplasarea unei tabere de corturi in site. Nu mai este aceea a elevilor din 2005, in 2011 erau alti indivizi. Aceasta dovedeste lipsa de respect pentrtu un monument UNESCO, lipsa de respect pentru dacii ce au murit acolo, aparandu-si cetatea. 

(va continua)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu